Ce spun psihologii despre obsesia angajaților că vor fi înlocuiți de Inteligența Artificială

Aproape o treime dintre angajați se declară îngrijorați de perspectiva ca rolul lor la locul de muncă să fie înlocuit de tehnologie în trei ani. „Există justificări pentru această teamă, vedem avântul tehnologiei, eficiența tehnologiei în unele domenii, faptul că este eliminată eroarea umană și costurile sunt mult mai mici”, spune psihologul Mihai Copăceanu.

Foto: Arhivă

Recent, Goldman Sachs, una dintre cele mai mari companii de holding bancar din lume, a publicat un raport care arată că inteligența artificială (IA) ar putea înlocui echivalentul a 300 de milioane de locuri de muncă cu normă întreagă. Iar studiul holdingului a venit după ce, anul trecut, sondajul anual al PwC privind forța de muncă la nivel mondial a arătat că aproape o treime dintre respondenți s-au declarat îngrijorați de perspectiva ca rolul lor să fie înlocuit de tehnologie în trei ani.

Însă, antrenorii de carieră și experții în resurse umane spun că, deși o anumită anxietate ar putea fi justificată, angajații trebuie să se concentreze pe ceea ce pot controla. În loc să intre în panică cu privire la posibila pierdere a locurilor de muncă în favoarea mașinilor, ei ar trebui să investească în a învăța cum să lucreze alături de tehnologie. Dacă o tratează ca pe o resursă și nu ca pe o amenințare, vor deveni mai valoroși pentru potențialii angajatori – și se vor simți mai puțin anxioși, spun experții.

Frica de necunoscut

Pentru unii oameni, instrumentele de inteligență artificială generativă par că au apărut rapid și vijelios, arată o analiză BBC. ChatGPT de la OpenAI a izbucnit aparent peste noapte, iar „cursa înarmărilor IA” se intensifică mai mult în fiecare zi, creând o incertitudine continuă pentru angajați. Carolyn Montrose, antrenor de carieră și lector la Universitatea Columbia din New York, recunoaște că ritmul inovațiilor tehnologice și al schimbărilor poate fi înfricoșător. „Este normal să simțiți anxietate cu privire la impactul IA, deoarece evoluția sa este fluidă și există mulți factori de aplicare necunoscuți”, spune ea. Dar, oricât de neliniștitoare ar fi noua tehnologie, ea mai spune că lucrătorii nu trebuie neapărat să simtă o teamă existențială. Oamenii au puterea de a lua propriile decizii cu privire la cât de mult se îngrijorează: ei pot fie „alege să se simtă anxioși în legătură cu IA, fie încurajați să învețe despre ea și să o folosească în avantajul lor”.

La rândul ei, Stefanie Coleman, director în cadrul companiei de consultanță EY, subliniază, de asemenea, că nu ar trebui să ne așteptăm ca forța de muncă a viitorului să fie „binară”. Cu alte cuvinte, va trebui să existe întotdeauna o combinație între oameni și roboți. „Oamenii vor avea întotdeauna un rol de jucat în afaceri, îndeplinind munca importantă pe care roboții nu o pot face. Acest tip de muncă necesită, de obicei, calități umane înnăscute, cum ar fi construirea de relații, creativitatea și inteligența emoțională. Recunoașterea valorii unice a oamenilor în forța de muncă, în comparație cu mașinile, este un pas important în navigarea printre temerile care înconjoară acest subiect”, spune Coleman.

Cum ne adaptăm

Psihologul clinician Mihai Copăceanu susține că este perfect legitimă teama unor angajați că în scurt timp vor fi înlocuiți de roboți sau IA la locul de muncă. „Există justificări pentru această teamă, vedem avântul tehnologiei, eficiența tehnologiei în unele domenii, faptul că este eliminată eroarea umană și costurile sunt mult mai mici. Fără îndoială, în unele domenii, acolo unde contactul uman este esențial și unde calitățile umane sunt necesare, riscul înlocuirii omului de către robot este minim, însă în alte domenii putem vorbi clar de o teamă justificată, teamă care nu are altă soluție decât reprofesionalizarea oamenilor. Suntem deja martorii dispariției unor meserii și constatăm în unele domenii de activitate înlocuirea angajaților cu roboți. Lumea de astăzi nu mai oferă siguranța că odată dobândită o anume calificare, aceasta va fi valabilă pe întreaga perioadă activă până la pensionare. Oamenii au nevoie de competențe transferabile, iar multe facultăți deja derulează programe de studiu inter și pluridisciplinare, astfel ca la absolvire, persoana în cauză să poată decidă în ce direcție să profeseze și cu multă ușurință să-și poată schimba traiectoria profesională”, spune Mihai Copăceanu.

Psihologul mai spune că avem nevoie să ne dezvoltăm un alt mod de gândire prin care să acceptăm că ne putem schimba nu doar locul de muncă de mai multe ori în viață, cât și profesia. „Asta implică flexibilitatea gândirii, încredere de sine, optimism și abilități de a dezvolta noi competențe, de a răspunde cu succes noilor provocări și de a întâmpina cu entuziasm viitorul. Frica nu se va diminua dacă rămânem pasivi și lamentabili, ci doar dacă producem schimbări felului în care gândim”, a subliniat Mihai Copăceanu.