Inteligența artificială va aduce și concedieri. De ce unele state o interzic și altele cer reglementări
0Inteligența artificială generativă, cum ar fi Chat GPT de la OpenAI (susținut de gigantul tehnologic Microsoft), se bazează pe algoritmi pentru a genera răspunsuri elaborate la interogări de text.
Italia a interzis la 3 aprilie, cel puțin temporar, platforma de inteligență artificială Chat GPT, din cauza unor vulnerabilități privind confidențialitatea datelor. Înaintea ei, Coreea de Nord, Iran, Rusia și China au blocat utilizarea aplicației pe teritoriul lor. Germania analizează și ea interzicerea utilizării Chat GPT, în timp ce Comisia Europeană accelerează reglementarea inteligenței artificiale. Acest domeniu este în centrul unor dezbateri intense care vizează utilitatea lui, dar și ce putem pierde: de la confidențialitate și proprietate intelectuală, până la locuri de muncă și chiar categorii de servicii.
Inteligența artificială generativă, cum ar fi Chat GPT de la OpenAI (susținut de gigantul tehnologic Microsoft), se bazează pe algoritmi pentru a genera răspunsuri elaborate la interogări de text, pe baza analizei unor volume mari de date, dintre care unele pot fi deținute de utilizatorii de internet.
Însă inteligența artificială produce rezultate complexe, de la autovehiculele autonome, până la roboți capabili să presteze activități umane. Domenii economice diverse deja experimentează beneficiile acestui instrument remarcabil, dar și pierderile aferente, în special locuri de muncă.
”În industria comunicării, Chat GPT, de pildă, poate produce rezultate bune pe diferite componente: creare de conținut, documentare rapidă, copywritting, conținut tehnic. Îmbunătățește productivitatea. Însă aceste rezultate trebuie evaluate și îmbunătățite de oameni cu experiență solidă, pentru că pot da erori. Chiar și așa, ce până acum putea fi făcut de un angajat junior, acum poate fi făcut de aceste platforme într-un timp mult mai scurt și mult mai bine”, arată Cosmina Croitoru, Director de PR și Comunicare de Marketing la Lighthouse PR.
Șomajul tehnologic și inteligența artificială
În 1930, când Marea Criză Economică nu atinsese apogeul, economistul John Maynard Keynes publica un eseu revoluționar: "Posibilități economice pentru nepoții noștri". Keynes era preocupat de o tendință macroeconomică pe care a numit-o "șomaj tehnologic". Ea se referea la fenomenul lipsei locurilor de muncă din cauza progresului în tehnologiile de automatizare. Această preocupare nu era recentă nici măcar atunci, fiind enunțată chiar de la începutul Revoluției industriale. Eseul lui Keynes a continuat să inspire un volum considerabil de literatură care a explorat noțiunea că mașinile vor duce la o creștere semnificativă a șomajului structural.
În prezent, ne aflăm în fazele incipiente ale unei noi ere a inovației și a șomajului tehnologic. Keynes a anticipat că, peste un secol, nivelul de trai din țările occidentale va fi de aproape opt ori mai ridicat decât în 1930. De atunci, PIB-ul pe cap de locuitor în SUA a crescut de 6,5 ori și este pe cale să crească de 7,5 ori până în 2030. Keynes credea că această creștere substanțială a bogăției va elibera treptat indivizii de necesitatea de a munci, spunând că "trei ore pe zi" ar fi suficiente pentru a satisface nevoile secolului XXI.
”Cele trei ore pe zi ale lui Keynes au devenit, momentan, cele patru zile de muncă, în loc de cinci, în multe dintre statele lumii. Perspectivele mai recente asupra pericolelor inteligenței artificiale, de pildă ale lui Nouriel Roubini sau Jacques Attali, sunt tratate exact cum erau tratate cele ale lui Keynes acum o sută de ani: așa ceva nu se poate întâmpla. Cred că deja se întâmplă, însă nu le vedem din diverse motive. Într-o primă fază, cu cât activitatea unui om este mai repetitivă și mai lipsită de complexitate, cu atât mai ușor devină de înlocuit cu IA”, mai arată Cosmina Croitoru.
Reducerea săptămânii de lucru este deja operată în unele state
Deși numărul mediu de ore de muncă este încă aproape de opt, se vorbește tot mai mult despre reducerea timpului de lucru. Iar pandemia COVID-19 a adus acest subiect în prim-plan, odată cu munca la distanță. În plus, pandemia a evidențiat și importanța echilibrului dintre viața profesională și cea privată, dar și necesitatea unor modalități de lucru mai flexibile.
Mai multe țări au pus deja în aplicare săptămâni de lucru mai scurte sau ore reduse fără a scădea salariul. De pildă, începând cu 2015, Islanda a testat săptămâna de lucru de patru zile, fără reducerea salariului, pentru unii angajați din sectorul public. Testul a fost considerat un succes, iar săptămâna redusă de lucru se aplică deja în multe domenii. Noua Zeelandă a anunțat și ea că va proba o săptămână de patru zile de muncă, fără reducerea salariului. Angajații belgieni au obținut și ei dreptul de a efectua o săptămână întreagă de lucru în patru zile în loc de cinci, fără a pierde din salariu.
”Discuția despre reducerea orelor și zilelor de lucru este una continuă, cu perspective și opinii diferite cu privire la beneficiile și dezavantajele unei astfel de schimbări. Dar să adăugăm în conversație munca pe care inteligența artificială o face deja și perspectivele de evoluție în acest domeniu. Așa devine mai limpede că tot mai multe activități susținute în prezent de oameni vor fi înlocuite de inteligența artificială”, arată Cosmina Croitoru, Director de PR și Comunicare de Marketing la Lighthouse PR.
Job-urile din servicii, primele afectate
Aplicații lingvistice de inteligență artificială sunt deja utilizate într-o varietate de locuri de muncă, precum serviciul clienți, crearea de conținut și traducerea lingvistică. O astfel de aplicație este capabilă să ofere răspunsuri la întrebări obișnuite, eliberând astfel reprezentanții umani ai serviciilor pentru clienți pentru a se concentra pe probleme mai complexe sau specializate. În crearea de conținut, pot ajuta scriitorii să genereze idei, să furnizeze materiale de cercetare și chiar să creeze proiecte de conținut scris.
Sectoare de afaceri, de la agricultură și producție până la industria auto și servicii financiare, apelează din ce în ce mai mult la inteligența artificială ca mijloc de automatizare a unor segmente mari din organizațiile lor și, pe parcurs, economisesc sume enorme prin îmbunătățirea eficienței. Însă multe locuri de muncă necesită o combinație de competențe tehnice, creativitate, inteligență emoțională și alte calități care sunt greu de reprodus de inteligența artificială: asistența socială sau îngrijirea medicală, predarea, domeniile artistice sunt mult mai greu de înlocuit de către inteligența artificială în viitorul apropiat.
Cei mai mari economiști și analiști globali spun că inteligența artificială va afecta major domeniul profesiilor liberale. Totodată, ea ar putea manipula atitudinea umană, deci este obligatorie reglementarea ei acum. ”Comisia Europeană are deja mai multe proiecte de reglementare în domeniul inteligenței artificiale, inclusiv o Directivă. Mă aștept ca până la finalul acestui an să avem deja reglementări mai agresive privind utilizarea unor platforme de inteligență artificială în UE. Însă, ca și în cazul GDPR, implementarea lor va fi diferită de la stat la stat”, concluzionează Cosmina Croitoru.
Se încarcă comentariile...
