Ce se va întâmpla după moartea Papei. Cine anunță decesul, unde are loc înmormântarea, cum se alege noul Suveran Pontif
0Papa Francisc se află în continuare în spital, iar starea sa de sănătate, extrem de precară, a alertat întreaga lume. Cea mai mare agitație este însă la Vatican, acolo unde, odată cu decesul Papei, indiferent când se va întâmpla, vor fi declanșate o serie de evenimente și protocoale. Însă, de această dată, anumite tradiții și obiceiuri nu vor avea loc. Este dorința Înaltului Pontif de a avea o ceremonie restrânsă și simplă. Chiar și așa, cele mai importante protocoale vor fi respectate cu sfințenie, scrie Politico.

Ce se întâmplă în următoarele ore de la moartea papei
Potrivit tradiției, decesul Papei va fi confirmat de camerlengo, un înalt funcționar al Vaticanului. În prezent, această funcție este deținută de cardinalul irlandez Kevin Farrell. Acesta va vizita trupul Papei Francisc în capela sa privată și îi va striga numele pentru a-l trezi. Este o ceremonie fără vreo altă însemnătate, iar asta pentru medicii vor fi cei care vor confirma decesul pontifului prin mijloace medicale standard.
Atunci când Suveranul Pontif nu răspunde la chemare, conform tradiției, sigiliul său, care servește drept sigiliu pentru documentele oficiale papale, este distrus, ceea ce înseamnă sfârșitul domniei sale, iar apartamentele papale sunt sigilate. Camerlengo informează Colegiul Cardinalilor că papa a murit, iar acest lucru are loc înainte ca moartea sa să fie anunțată lumii printr-o declarație a Vaticanului.
Italia, în doliu național
Moartea Papei va declanșa nouă zile de doliu, cunoscute sub numele de Novendiale, obicei originar din Roma antică. De asemenea, în Italia va fi declarat doliu național. Trupul Înaltului Pontif va fi binecuvântat, îmbrăcat în veșminte papale și expus în Bazilica Sfântul Petru. În trecut, trupul neînsuflețit era expus pe catafalc, însă potrivit ritualurilor funerare simplificate ale lui Francisc acesta va fi depus într-un sicriu deschis.
Din punct de vedere istoric, papii erau adesea îmbălsămați și unora li se îndepărtau organele înainte de înmormântare – o biserică de lângă Fântâna Trevi din Roma păstrează inimile a peste 20 de papi în urne de marmură, păstrate ca relicve sfinte – însă aceste practici au căzut în dizgrație.
În timp ce Papa Francisc este înmormântat, la Bazilica Sfântul Petru și în întreaga lume catolică vor avea loc slujbe zilnice de rugăciune și slujbe de reculegere. Între timp, Vaticanul va intra într-o perioadă de tranziție numită sede vacante, care înseamnă „scaunul este vacant”, în timpul căreia conducerea bisericii este transferată temporar Colegiului Cardinalilor – deși nu pot fi luate decizii majore până la alegerea unui nou papă.
Unde ar putea fi înmormântat Papa Francisc
Înmormântarea Papei va avea loc, cel mai probabil, în Piața Sfântul Petru, după 4 - 6 șase zile de la moartea sa, iar la Vatican va avea loc slujba. Aceasta va fi condusă de decanul Colegiului Cardinalilor. În mod tradițional, Papa este apoi înmormântat în Grotele Vaticanului, cripte aflate sub Bazilica Sfântul Petru. Însă Francisc a ales bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, una dintre bisericile sale preferate, drept locul său de odihnă. El devine astfel primul papă din ultimul secol care va fi înmormântat în afara Vaticanului.
Papii din trecut au fost înmormântați în trei sicrie: unul din chirpici, unul din zinc și unul din ulm, aflate unul în altul, însă Francisc a ordonat să fie îngropat într-un singur sicriu, din lemn și zinc. Atunci când Benedict al XVI-lea a fost înmormântat, sicriul său conținea și monede bătute în timpul domniei sale, precum și un tub metalic care conținea un sul de hârtie rulat, numit rogito – un document de 1.000 de cuvinte care relatează viața și domnia sa. Francisc va fi probabil înmormântat cu propriul său rogito, care va detalia papalitatea sa unică.
Alegerea noului Papă. Cât durează procesul de votare
La trei săptămâni după înmormântarea Papei, Colegiul Cardinalilor se reunește în Capela Sixtină pentru a ține un conclav, un proces extrem de secret de alegere a unui nou Papă. În teorie, orice bărbat botezat romano-catolic este eligibil pentru papalitate, dar în ultimii 700 de ani, Papa a fost întotdeauna ales din Colegiul Cardinalilor.
În ziua votului, Capela Sixtină este închisă fizic și cardinalii, care au depus un jurământ de confidențialitate, sunt închiși înăuntru. Doar cardinalii cu vârsta sub 80 de ani au dreptul să voteze. Aproximativ 120 vor vota în secret pentru candidatul ales, scriindu-și numele pe un buletin de vot și punându-l într-un potir aflat deasupra altarului. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea de două treimi necesară, are loc o nouă rundă de vot. Pot exista până la patru runde pe zi. Conclavul care l-a ales pe Papa Francisc în 2013 a durat aproximativ 24 de ore și cinci tururi de scrutin, dar procesul poate dura mai mult; un conclav din secolul al XIII-lea a durat aproximativ trei ani, în timp ce altul din secolul al XVIII-lea a durat patru luni.
„Habemus papam!”
După numărarea buletinelor de vot, acestea sunt arse într-o sobă din interiorul Capelei Sixtine, instalată din timp de pompierii Vaticanului. O a doua sobă arde o substanță chimică care trimite un semnal de fum prin intermediul unui coș de fum către lumea exterioară: Fumul negru înseamnă că nu a fost ales un nou papă, fumul alb înseamnă că a fost ales unul.
Odată ce un papă este ales, un reprezentant al Colegiului Cardinalilor citește anunțul în latină Habemus papam, care înseamnă „Avem un papă”, de la balconul principal al Bazilicii Sfântul Petru, cu vedere la miile de credincioși nerăbdători.
Apoi, proaspăt alesul papă, după ce și-a ales un nume papal (cel mai probabil unul care onorează un sfânt sau un predecesor) și a îmbrăcat în straie albe, iese la balcon pentru a rosti primul său discurs în fața publicului. Și astfel, lumea catolică are un nou lider.
Majoritatea papilor sunt în funcție până în ziua în care mor. Papa Benedict al XVI-lea, care a demisionat în 2013, la vârsta de 85 de ani, din cauza sănătății precare, a fost primul suveran pontif care s-a retras din funcție în ultimii 600 de ani, scrie Associated Press. Marea majoritate a celor 266 de pontifi aleși de-a lungul istoriei au fost europeni. Papa Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio în Argentina, este primul pontif non-european din ultimii 1 300 de ani.