Benedict al XVI-lea, primul papă din aproape 600 de ani care a demisionat, pune Vaticanul într-o situție care nu s-a mai văzut din 1417
0Papa emerit Benedict al XVI-lea (Joseph Alois Ratzinger) s-a născut pe 16 aprilie 1927, în Marktl am Inn, Bavaria, Germania. Anii adolescenţei i-a petrecut în Traunstein.
A fost cel dintâi Papă german după aproape 1000 de ani. Demisia sa, pe 28 februarie 2013, a făcut istorie. În cei aproape opt ani în care a deținut mandatul pontifical a subliniat întotdeauna coexistența rațiunii cu spiritualitatea și importanța Bisericii Catolice într-o lume modernă iluministă.
German, la fel ca şi Martin Luther, teologul care a scindat creștinătatea occidentală, Ratzinger a urcat pe Sfântul Scaun la doar șase decenii de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, după genocidul comis de naziști asupra evreilor.
În martie 1977, papa Paul VI l-a numit arhiepiscop de Munchen şi Freising, iar la 28 mai 1977 a fost consacrat episcop. La 25 noiembrie 1981, a fost numit de către papa Ioan Paul al II-lea prefect al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei; preşedinte al Comisiei Biblice şi al Comisiei Pontificale Teologice Internaţionale.
A fost relator la a V-a Adunare Generală a Sinodului Episcopilor (1980); preşedinte delegat la a VI-a Adunare Sinodală (1983). La 6 noiembrie 1998, a fost ales vice-decan al Colegiului Cardinalilor. La 30 noiembrie 2002, a fost ales decan al Colegiului Cardinalilor. A fost preşedintele Comisiei pentru redactarea Catehismului Bisericii Catolice (1986-1992).
A fost creat şi proclamat cardinal de papa Paul al VI-lea la 27 iunie 1977.
Cardinalul Ratzinger a condus oficierea slujbei religioase cu ocazia funeraliilor papei Ioan Paul al II-lea, la 8 aprilie 2005.
Pe 19 aprilie 2005, când, la vârsta de 78 de ani, a fost ales Papă de conclavul reunit în Capela Sixtină din Vatican după două zile de deliberări, Joseph Ratzinger a ieșit pe balconul basilicii San Pietro și a anunțat: „Cardinalii m-au ales pe mine, un simplu și modest muncitor din via Domnului”.
Solemnitatea inaugurării pontificatului a avut loc în Bazilica Sfântul Petru din Roma, la 24 aprilie.
La 17 ani, în 1944, a fost înregimentat în Wehrmacht, ca ajutor de servant la antiaeriană
Papa Benedict al XVI-lea a fost un conservator care a reușit să-i surprindă atât pe cei ce-l simpatizau cât și pe detractori, pentru că era deopotrivă pios și dornic de a învăța. S-a născut pe 16 aprilie 1927 într-o familie foarte religioasă, în orășelul bavarez Marktl am Inn, unde tatăl său era polițist. La 17 ani, în 1944, a fost înregimentat în Wehrmacht, ca ajutor de servant la antiaeriană. La scurt timp după sfârșitul războiului a început să studieze teologia, asemeni lui Georg, fratele său cu trei ani mai mare. Ambii au absolvit în 1951.
La sfârșitul anilor 50 devenise un respectat profesor de teologie. Apropiat al Arhiepiscopului de Köln, Josef Richard Frings, Ratzinger a participat la Conciliul Vatican II, între anii 1962 și 1965, unde a fost pusă în discuție relația Bisericii Catolice cu lumea modernă.
Un Papă conservator, dar deschis la lumea modernă
Protestele studențești din 1968 au avut însă un impact major asupra lui Ratzinger. După ce a cochetat cu idei mai degrabă reformiste, a cotit-o spre interpretarea în cheie tradiționalistă a catolicismului. În 1977 a fost desemnat Arhiepiscop de München și Freising și, la scurt timp după aceea, Cardinal. Patru ani mai târziu, Papa Ioan Paul al II-lea l-a adus la Roma, unde a devenit Prefect al Congregației pentru Doctrina Credinței. Din această funcție a dat glas pozițiilor strict conservatoare în interpretarea învățăturilor catolice și abordarea reformelor, cum sunt rolul femeii și ecumenismul.
Din perspectivă politică, cei opt ani de mandat au fost o etapă de tranziție. Dar Papa Benedict al XVI-lea a încercat să lase și propriul semn în istoria Bisericii. El este cel care a hirotonit jumătate dintre cardinalii care aveau să îl aleagă, în martie 2013, pe succesorul său în scaunul Sfântului Petru, pe actualul Papă Francisc.
Benedict nu a încetat să propovăduiască prin puterea exemplului deschiderea către lumea modernă. A fost cel dintâi Papă care a dat un interviu televizat și și-a comunicat ideile prin Twitter, cărți și discursuri.
Cu alte religii necreștine a avut relații tensionate. Un discurs susținut în 2006 la Regensburg, în Germania, a iritat lumea musulmană din cauza unui citat greșit despre Islam. În timp, însă, acest incident a stimulat dialogul între liderii spirituali creștini și musulmani.
Mandat umbrit de scandalul abuzurilor sexuale comise de oameni ai Bisericii Catolice
Întregul mandat al papei Benedict a fost însă umbrit de revelațiile privind deceniile de abuzuri sexuale comise de oameni ai Bisericii Catolice, ai căror victime au fost minori din Irlanda, Australia, Belgia și chiar Germania. Biserica s-a ferit să facă dreptate, limitându-se doar la a reloca vinovații și a le acoperi fărădelegile.
Cu toate acestea, papa Benedict a fost primul care a luat direct legătura cu victimele și le-a întâlnit în particular, în diversele sale călătorii. A vorbit despre crimele de natură sexuală ca despre un „flagel” care a provocat „mari suferințe”. A instituit reguli mai stricte în pregătirea preoților. După demisia lui Benedict au apărut noi dezvăluiri legate de abuzurile sexuale comise în biserică. Iar succesorul, Francisc, a convocat chiar un summit la Vatican, în februarie 2019, pentru a aborda subiectul.
Apoi, în 2012, a izbucnit scandalul documentelor confidențiale despre Sfântul Scaun și cercul din apropierea Suveranului Pontif, făcute publice de chiar majordomul personal al papei, Paolo Gabriele. După o scurtă perioadă în spatele gratiilor, majordomul-avertizor a fost iertat de papa Benedict.
Demisie surprinzătoare
Decizia de a demisiona a luat pe multă lume prin surprindere. Numeroşi catolici au fost chiar șocați de gestul Papei. În ultimele luni ale mandatului, Suveranul Pontif în vârstă de 85 de ani păruse epuizat. Mulți dintre catolici se așteptau să-l vadă servind Biserica până la moarte, așa cum au făcut-o și predecesorii săi.
Deși retras, Papa emerit Benedict al XVI-lea a ales să poarte sutana albă a suveranilor pontifi în funcție. Coexistența unui papă retras cu unul în exercițiu a fost o circumstanță istorică neobișnuită.
De la renunțarea la scaunul papal, Benedict a revenit o singură dată în Germania. A mers la Regensburg pentru a-și lua rămas bun de la fratele său Georg, aflat pe patul de moarte, și a se ruga la mormântul părinților săi. Georg a murit zece zile mai târziu, la vârsta de 96 de ani. Benedict, pe atunci în vârstă de 93 de ani, nu a mai avut puterea să revină pentru a lua parte la înmormântare, potrivit DW.
Situație delicată pentru Vatican
Biserica Catolică are protocoale stricte pentru moartea unui papă, dar e neclar dacă aceleași protocoale se vor aplica și în cazul unui Papă care a demisionat din funcție.
Când Papa Grigore al XII-lea, ultimul papă care a demisionat înainte de Benedict al XVI-lea, a murit în 1417, evenimentul nu a interesat aproape pe nimeni, notează Reuters.
Vaticanul va trebui să elaboreze, cel puțin parțial, noi ceremoniale.
Acestea ar putea fi un model pentru alți papi care aleg să demisioneze în loc să domnească pe viață, inclusiv pentru Papa Francisc însuși într-o zi, spun surse de la Vaticanul.
Trupul neânsuflețit al lui Benedict al XVI-lea urmează să fie depus, luni, în Bazilica Sf. Petru, a anunțat Vaticanul.
Se încarcă comentariile...
