Ce scrie presa internațională după căderea guvernului Bolojan: „Evoluțiile viitoare rămân incerte“

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a fost demis marți din funcție, după ce parlamentarii au votat o moțiune de cenzură împotriva guvernului său, într-un context marcat de tensiuni politice și măsuri economice nepopulare.

Sorin Grindeanu, liderul PSD după ce a dat jos guvernul Bolojan/FOTO:inquam photos/Octav Gane

Moțiunea a fost adoptată cu 281 de voturi pentru, din totalul de 464 de mandate ale celor două camere ale Parlamentului, depășind confortabil pragul necesar de 233 de voturi. Numărul voturilor în favoarea demiterii a fost chiar mai mare decât cel al parlamentarilor care susținuseră inițial inițiativa.

Rezultatul amplifică incertitudinea într-un stat membru al Uniunii Europene afectat de datorii ridicate și care nu a reușit până acum să îndeplinească criteriile necesare pentru aderarea la zona euro.

Liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, a salutat rezultatul, afirmând că guvernarea a fost marcată de „taxe, război și sărăcie” și că votul reflectă voința populației, relatează AFP, Reuters și DW.

Cum s-a ajuns aici

Guvernul Bolojan a fost format anul trecut, după ce președintele Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale reluate din mai 2025. În iunie, acesta l-a desemnat pe Bolojan în fruntea unui executiv de coaliție format din patru partide: Partidul Național Liberal (PNL), Partidul Social Democrat (PSD) — cel mai mare grup parlamentar — și alte două formațiuni pro-europene.

Executivul a preluat o situație fiscală dificilă, în condițiile în care România se află din 2020 sub procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene. La finalul anului 2025, deficitul bugetar ajunsese la 7,9% din PIB, mult peste limita de 3% stabilită la nivel european.

Măsurile de austeritate adoptate pentru reducerea deficitului s-au dovedit profund nepopulare și au dus la ruperea coaliției. PSD s-a retras luna trecută din guvern și, alături de partidele de opoziție de extremă dreaptă, a inițiat moțiunea de cenzură.

Fostele partide partenere, de orientare centristă și pro-europeană, au criticat dur decizia, avertizând că aceasta riscă să legitimeze formațiuni considerate anterior marginale, cu poziții eurosceptice și apropiate de Rusia.

PSD respinge însă ideea unei alianțe politice cu extrema dreaptă, susținând că a existat doar un obiectiv comun — înlăturarea guvernului. Deși rămâne cel mai mare partid în Parlament, sondajele recente indică o scădere a popularității sale în favoarea AUR.

Ce urmează

Evoluțiile viitoare rămân incerte. Este de așteptat ca Ilie Bolojan să își piardă oficial funcția, iar negocierile pentru formarea unui nou guvern să fie dificile și de durată.

Un scenariu posibil este refacerea aceleiași coaliții de patru partide, considerată necesară pentru asigurarea unei majorități stabile, însă cu un alt prim-ministru. Nu este exclus ca noul șef al executivului să provină dintr-o altă formațiune din cadrul alianței.

Președintele Nicușor Dan a încercat să transmită un mesaj de calm, subliniind că stabilitatea și disciplina fiscală vor fi menținute. El a recunoscut că discuțiile politice vor fi dificile, dar a insistat asupra responsabilității comune de a menține direcția țării.

Între timp, leul românesc a înregistrat o ușoară depreciere în raport cu euro, pe fondul incertitudinii. România își propune aderarea la moneda unică europeană, însă, în prezent, nu îndeplinește criteriile economice necesare.

Nemulțumiri ar putea să apară și în alte state din Europa

Într-o analiză pentru Financial Times, Dániel Hegedűs, director adjunct al Institutului pentru Politică Europeană din Berlin spune că, după demiterea lui Ilie Bolojan, nemulțumiri ar putea să apară și în alte state din Europa, inclusiv în Germania, unde coaliția de guvernare și cancelarul Friedrich Merz sunt fragili în fața AFD.

„Europa ar trebui să învețe lecții de la România”, a declarat Dániel Hegedűs, director adjunct al Institutului pentru Politică Europeană din Berlin, într-un comentariu pentru Financial Times despre căderea Guvernului Ilie Bolojan și instabilitatea din Europa.

Analistul crede că „PSD este o excepție de stânga, cu un istoric de politici naționaliste și iliberale similare partidului populist și pro-rus Smer al premierului slovac Robert Fico, care a făcut inițial parte din S&D înainte de a fi exclus în 2025”.

„Însă în alte părți, populiștii socialiști au învins, nu au îmbrățișat, extrema dreaptă, a adăugat el. „Ceea ce văd ca fiind mult mai îngrijorător este situația structurală a României”, a spus Hegedüs. „Nemulțumirea față de ajustările macroeconomice a împins stânga în această poziție – care nu este diferită de cea din Germania.”

Pe măsură ce centrul-stânga germană pierde sprijin, în timp ce extrema dreaptă AfD câștigă, marea coaliție germană condusă de centrul-dreapta – la fel ca în România – s-ar putea afla sub presiunea unor tensiuni populiste tot mai mari, în încercarea de a menține bugetul sub control, a spus el.

„Acest tip de nemulțumire va apărea probabil și în alte părți ale Europei. Creșterea economică este slabă, cheltuielile pentru apărare cresc, iar deficitele cresc — aceasta este realitatea cu care ne confruntăm,” spune analistul.

„Prim-ministrul român Ilie Bolojan a pierdut marți votul de încredere al Parlamentului, în timp ce social-democrații s-au unit cu extrema dreaptă pentru a răsturna un guvern care a încercat să adopte măsuri de austeritate pentru a reduce cel mai mare deficit public din UE.

Alianța dintre un curent principal de centru-stânga și un partid eurosceptic ultranaționalist este rară în democrațiile UE, unde multe parlamente au stabilit un cordon sanitar pentru a ține extrema dreaptă departe de putere. Moțiunea a fost adoptată cu 281 de voturi, mult peste cele 233 necesare pentru o majoritate. Atât PSD, cât și AUR au declarat că aceasta a fost o mișcare singulară și nu au intenția de a forma împreună un guvern”, notează FT.

„PSD joacă un joc periculos”, a declarat Alberto Alemanno, profesor Jean Monnet de Drept UE la HEC Paris, avertizând asupra „repercusiunilor uriașe pe întreg continentul. Lecția ultimului deceniu este clară: de fiecare dată când un partid tradițional tratează cordonul sanitar ca fiind negociabil, următoarea încălcare devine mai ușor de justificat.”

Socialiștii au declarat după vot că vor reveni la guvernul de coaliție sub un alt lider. „Opțiunile sunt deschise”, a declarat liderul PSD, Sorin Grindeanu, reporterilor înainte de discuțiile cu președintele României. „Nu susținem guvernele minoritare… Vreau să avem rapid un guvern.” Partidul liberal PNL al lui Bolojan, care a votat de două ori pentru a nu participa la un guvern cu socialiștii, a declarat că „va menține și opțiunile deschise”.

„Am lăsa loc și pentru AUR să preia puterea dacă nu am reveni la guvernare”, a declarat vicepreședintele PNL, Cătălin Predoiu.

De la preluarea mandatului, acum mai puțin de un an, Bolojan a încercat să limiteze deficitul, care se situa la 7,65% din PIB în 2025, mult peste limita de 3% a UE.

Însă reducerile de cheltuieli și creșterile de impozite s-au dovedit extrem de controversate, PSD părăsind coaliția din cauza măsurilor nepopulare.

Bucureștiul riscă acum o criză politică prelungită

Bucureștiul riscă acum o criză politică prelungită, exact în momentul în care trebuie să recâștige încrederea investitorilor și să îndeplinească condițiile UE pentru a debloca fonduri de redresare în valoare de miliarde de euro. „România plătește astăzi prețul anilor de promisiuni deșarte și de guvernare fără responsabilitate”, a scris partidul liberal PNL al lui Bolojan într-un comunicat înainte de vot.

„Există o diferență între cei care au vândut iluzii și cei care au pus lucrurile în ordine. Ilie Bolojan a ales să spună adevărul și să repare ce este stricat.”

Orsolya Ráczová, care acoperă regiunea pentru Eurasia Group, a spus că a fost o „escaladare, o tactică de câștig de timp din partea PSD… Aveau nevoie de AUR pentru asta, pentru că altfel nu ar fi avut voturile”.

„Bolojan a fost bun, dar a ajuns într-un punct în care ar fi fost nevoie de mai multă flexibilitate — asta nu făcea parte din caracterul său politic”, a adăugat Ráczová.

„Acum este nevoie de o față nouă, cineva care să poată menține coaliția unită, astfel încât aceasta să poată dura până în 2028.” Oponenții europeni au criticat decizia PSD, pe care au numit-o o trădare a unui principiu democratic de mult timp înrădăcinat, și au cerut socialiștilor și democraților din Parlamentul European să reacționeze.

„Ținerea extremei drepte departe de putere nu a fost niciodată mai crucială… Democrații trebuie să rămână uniți”, a declarat Terry Reintke, copreședinte al grupului Verzilor din Parlamentul European. „Alegând puterea în detrimentul democrației, social-democrații din România au depășit o linie roșie.”