CCR a admis excepţia invocată de Avocatul Poporului privind legea DNA ŞI DIICOT

Magistraţii Curţii Constituţionale au decis astăzi să admită excepţia invocată de Avocatul Poporului referitoare la ordonanţa privind DNA şi legea de înfiinţare a DIICOT. Avocatul Poporului a sesizat Curtea cu privire la neconstituţionalitatea cazurilor în care urmărirea penală este efectuată de structurile centrale în locul celor teritoriale.

Excepţia de neconstituţionalitate invocată de Avocatul Poporului vizează dispoziţiile articolului 22, indice 3, alineatul (1) literele a)-d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie şi articolului 20, indice 1, alineatul (1) literele a)-d) din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Critica adusă OUG privind DNA vizează articolul care prevede cazurile în care procurorii din cadrul structurii centrale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie pot prelua, în vederea efectuării urmăririi penale, cauze de competenţa structurilor teritoriale ale direcţiei, din dispoziţia procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticoruptie.

Potrivit articolului 22 din OUG 43/2002, competenţa revine structurii centrale atunci când imparţialitatea procurorilor ar putea fi ştirbită din cauza împrejurărilor, duşmăniilor locale sau calităţii părţilor, când una dintre părţi are o rudă sau un afin până la gradul patru, inclusiv printre procurorii ori grefierii parchetului sau judecătorii, asistenţii judiciari ori grefierii instanţei. Alte cazuri prevăd existenţa pericolului de tulburare a ordinii publice şi situaţia în care urmărirea penală este împiedicată sau îngreunată datorita complexităţii cauzei ori altor împrejurări obiective, cu acordul procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.

Totodată, excepţia Avocatului Poporului vizează şi articolul 20 din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Articolul prevede cazurile în care procurorii din cadrul structurii centrale sau serviciilor teritoriale ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot prelua, în vederea efectuării urmăririi penale, cauze de competenţa structurilor teritoriale subordonate direcţiei, din dispoziţia procurorului-sef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Ca şi în cazul DNA, acest lucru se întâmplă atunci când imparţialitatea procurorilor ar putea fi ştirbită din cauza împrejurărilor cauzei, duşmăniilor locale sau calităţii părţilor, când una dintre părţi are o rudă sau un afin până la gradul patru inclusiv printre procurorii ori grefierii parchetului sau judecătorii, asistenţii judiciari ori grefierii instanţei, când există pericolul de tulburare a ordinii publice sau când urmărirea penală este împiedicată sau îngreunată datorită complexităţii cauzei ori altor împrejurări obiective, cu acordul procurorului care efectuează urmărirea penală.

Potrivit Constituţiei, dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.