Cazul activistei Angi Șerban, inclus în raportul Departamentului de Stat al SUA cu privire la situaţia drepturilor omului în România

Raportul Departamentului de Stat al SUA cu privire la situaţia drepturilor omului în 2024 în România atrage atenția asupra unor abuzuri comise de Poliția Română.

Angi Șerban la ieșirea de la secția de Poliție Captură video

Departamentul de Stat al SUA a dat publicității Raportul anual cu privire la situaţia drepturilor omului în anul 2024 în România.

 În raport se află și cazul activistei civice Angi Șerban, care acuză că a fost ridicată efectiv din casă, din pat, de către Poliţie, pentru o postare pe Facebook.

Ea a fost supusă unui interogatoriu, poliția i-a luat amprentele digitale şi a percheziţionat-o după ce Şerban a postat pe Facebook: „Dacă la o manifestaţie paşnică poliţia vine înarmată, nu ar fi legitim ca protestatarii să aducă cocktailuri?”

Potrivit unui comunicat de presă al Poliţiei Bucureşti, postarea lui Şerban constituia incitare la comiterea unei infracţiuni.

Astăzi, la mai bine de un an și jumătate de la evenimente, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a transmis un comunicat în care nu face altceva decât să reia comunicarea făcută pe 14 ianuarie 2024.

Singura noutate este că dosarul penal înregistrat în acest caz este în faza de urmărire penală.

Ce spune raportul despre libertatea presei

”Constituţia prevede libertatea de exprimare, inclusiv pentru membrii presei şi ai altor mijloace de informare în masă, iar guvernul a respectat în general acest drept.

Însă organizaţiile media independente şi observatorii internaţionali au remarcat lipsa transparenţei în ceea ce priveşte proprietatea mass-media şi finanţarea netransparentă a mijloacelor de informare în masă de către partidele politice, precum şi subordonarea politicilor editoriale intereselor partidelor politice sau ale proprietarilor, menţionează raportul Departamentului de Stat privind situaţia drepturilor omului în 2024 în România.

Reporterii şi reprezentanţii societăţii civile au declarat că libertatea lor de exprimare a fost uneori limitată de accesul restricţionat sau contra cost la informaţii de interes public emise de guvern şi instituţii publice, inclusiv cheltuieli, contracte sau licitaţii care implică fonduri publice şi dosarele academice ale funcţionarilor publici. Reporterii şi organizaţiile neguvernamentale (ONG-uri) au fost nevoiţi să dea în judecată ministere, agenţii sau entităţi locale controlate de stat pentru a avea acces la informaţii publice. Unii reporteri din întreaga ţară au fost hărţuiţi, daţi în judecată sau ameninţaţi de autorităţi sau de persoane pe care le-au investigat şi despre care au relatat sau de către reprezentanţi ai acestora, scrie în raport.

Jurnaliştii, pe baza reportajelor lor de investigaţie, au fost supuşi uneori tacticilor de hărţuire şi intimidare din partea autorităţilor.

La 18 iulie, Direcţia de Investigare a Criminalităţii Organizate şi Terorismului (DIICOT) din Caraş-Severin a emis o ordonanţă prin care jurnaliştii de la RISE Project, un consorţiu de jurnalişti de investigaţie, erau obligaţi să-şi dezvăluie sursele dintr-o anchetă RISE care se suprapunea cu o anchetă DIICOT, sub sancţiunea unei ordonanţe ce permitea autorităţilor să le percheziţioneze efectele personale în căutarea probelor privind sursele şi ancheta lor. Echipa RISE a declarat că nu se va supune ordonanţei. O serie de organizaţii media au semnat o scrisoare adresată justiţiei, solicitând anularea ordonanţei, argumentând că „protecţia surselor mass-media este atât un privilegiu legal, cât şi o obligaţie profesională a jurnaliştilor” şi că acest privilegiu a fost stabilit atât în legislaţia română, cât şi în cea europeană privind mass-media. Biroul central al DIICOT a anulat ordonanţa în aceeaşi zi, invocând o eroare de procedură”, menţionează raportul.