SUA, Iranul și Omanul, aproape de un acord temporar privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz

Statele Unite, Iranul și Omanul se apropie de încheierea unui acord temporar pentru reluarea navigației prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit unor surse regionale și unui oficial american citate de Axios. Washingtonul intenționează să anunțe înțelegerea chiar miercuri, 5 august, urmând ca aceasta să consolideze armistițiul dintre SUA și Iran și să permită reluarea negocierilor privind programul nuclear iranian.

Nave în Strâmtoarea Ormuz/FOTO:Profimedia

Președintele Trump amenință cu o nouă lovitură dură

Într-un interviu acordat postului Fox News, președintele american Donald Trump a declarat că Strâmtoarea Ormuz „va fi deschisă foarte curând”, avertizând însă că, în cazul în care Iranul renunță la angajamentele asumate, va ordona o nouă serie de atacuri.

„Strâmtoarea va fi deschisă foarte curând, altfel vor fi loviți foarte tare”, a spus Trump, adăugând: „Dacă renunță din nou, vor fi loviți cu adevărat tare. Ei știu asta. Înțeleg asta. Nu am de ales.”

Președintele american a subliniat totuși că preferă o soluție diplomatică unei noi runde de atacuri. „I-am lovit foarte, foarte tare. Dar lovitura grea urmează să vină și sperăm că nu va fi nevoie de ea”, a afirmat el, precizând că „discuțiile sunt foarte bune”, deși partea iraniană „nu recunoaște acest lucru”.

Teheranul a negat că poartă discuții directe cu Statele Unite, susținând că negociază exclusiv cu Omanul un aranjament pentru redeschiderea strâmtorii. Mediatorii speră că, odată reluat traficul naval, Washingtonul și Teheranul vor putea relua și discuțiile privind dosarul nuclear.

Detaliile acordului temporar

Potrivit Axios, acordul aflat în discuție ar urma să fie valabil 60 de zile, cu posibilitate de prelungire. În această perioadă, navele care se îndreaptă spre Golful Persic ar urma să tranziteze prin apele iraniene, iar cele care ies spre Marea Arabiei, prin apele Omanului, cu acordul Iranului. Părțile nu intenționează să introducă taxe sau tarife pe durata înțelegerii și și-au propus ca, în termen de 30 de zile, să demineze culoarul central al strâmtorii, urmând ca ulterior aceasta să fie folosită pentru trafic naval în ambele sensuri, potrivit termenilor unui viitor acord permanent între Oman și Iran.

La procesul de negociere, alături de Oman și Iran, au fost implicați și reprezentanți ai Qatarului, Pakistanului și Arabiei Saudite, Casa Albă având, potrivit surselor citate, un rol activ pe tot parcursul tratativelor. Trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, a purtat în ultimele zile mai multe convorbiri telefonice cu ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, și cu șeful diplomției din Oman, Badr al-Busaidi. Potrivit acelorași surse, Araghchi ar fi acceptat în weekend condițiile propuse, urmând ca decizia finală să fie validată de liderul suprem Mojtaba Khamenei și de Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului. Conducerea de la Teheran ar fi finalizat procedura de aprobare marți, 4 august.

Un acord similar păruse aproape încheiat cu trei săptămâni în urmă, însă Iranul a reluat atacurile asupra navelor comerciale, declanșând două săptămâni de confruntări care au adus părțile în pragul unui război de amploare.

Președintele iranian neagă amenințările cu demisia

Pe fondul negocierilor, președintele iranian Masoud Pezeshkian s-a văzut nevoit să respingă public informațiile potrivit cărora ar fi amenințat în mod repetat că își va da demisia, în contextul unui conflict tot mai vizibil cu facțiunile conservatoare care se opun unei înțelegeri cu Washingtonul privind strâmtoarea, scrie The Guardian.

Într-un interviu televizat cu ocazia împlinirii a doi ani de mandat, Pezeshkian a negat că ar fi oferit, verbal sau în scris, demisia sa în mod repetat, acuzând anumite cercuri că urmăresc să creeze o ruptură în interiorul Iranului. „Dacă vreau să demisionez, voi anunța oficial acest lucru. Nu voi demisiona, voi rămâne”, a declarat șeful statului iranian.

Acuzațiile privind presupusele amenințări cu demisia, care au făcut, potrivit presei citate, prima pagină a ziarelor din Iran, au fost formulate de Mohammad Bagher Kharazi, cumnat al liderului suprem Mojtaba Khamenei. Acesta a susținut că Pezeshkian ar fi devenit frustrat din cauza excluderii sale de la procesul decizional, situație agravată de reticența liderului suprem de a-și dezvălui locația, din teama de a nu fi vizat de serviciile de informații străine. Khamenei a fost grav rănit în urma unui bombardament israelian în prima zi a războiului, atac în care tatăl său a murit, iar de atunci liderul suprem nu a mai apărut și nu a mai vorbit public.

Kharazi a susținut, de asemenea, că Pezeshkian ar fi amenințat de atât de multe ori cu retragerea din funcție, încât Khamenei l-ar fi avertizat că va accepta următoarea sa amenințare de demisie — afirmație pe care biroul liderului suprem a calificat-o marți drept „fundamental falsă și neadevărată”.

În cadrul aceluiași interviu, Pezeshkian a insistat că se află în deplină armonie cu structurile militare și a respins acuzațiile potrivit cărora aproximativ 30.000 de persoane ar fi fost ucise în protestele din ianuarie, notând că cei care au făcut această afirmație nu au oferit niciodată dovezi în acest sens.

Divergențe interne privind negocierile cu SUA

Un membru de rang înalt al biroului președintelui iranian, Mehdi Tabatabaei, a calificat informațiile despre presupusele demisii drept „complet nefondate și mincinoase”, acuzând, într-o postare pe rețelele sociale, o „coaliție sinistră a extremismului mincinos și iresponsabil”. Jurnalistul reformist Ahmad Zeidabadi a apreciat, la rândul său, că acuzațiile sunt menite doar să alimenteze tensiunile.

Pezeshkian a sugerat duminică faptul că memorandumul de înțelegere negociat cu Statele Unite în luna iunie, respins vehement de unele facțiuni conservatoare, ar putea deveni piatra de temelie a politicii externe iraniene, afirmând că Teheranul „trebuie să facă tot posibilul pentru a obliga inamicul să rămână fidel angajamentelor semnate”.

În replică, luni, Adunarea Experților, dominată de conservatori, a calificat speranțele privind o înțelegere cu Washingtonul drept „inutile”, descriind orice semnal de deschidere față de SUA drept o „trădare de neiertat”, mascată sub pretextul apărării păcii.

Liderul suprem Khamenei declarase el însuși, în aprilie, că se opune în principiu discuțiilor cu Statele Unite, dar că a permis continuarea acestora din deferență față de președintele Pezeshkian.