Video Netanyahu respinge planul de pace susținut de Trump în Gaza: „Nu am fost de acord cu el. Nu este proiectul nostru”

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat marți că Israelul nu își va retrage trupele de pe pozițiile actuale din Fâșia Gaza până când Hamas nu va fi complet dezarmat, respingând totodată un acord anunțat recent de președintele american Donald Trump.

Netanyahu spune că Israelul nu a fost de acord cu planul susținut de SUA FOTO EPAE-EFE

Declarațiile lui Netanyahu pun și mai mult sub semnul întrebării acordul privind dezarmarea Hamas, considerat de unii drept un posibil pas decisiv către încheierea războiului. În același timp, acestea reprezintă o manifestare publică rară a unor divergențe între guvernul israelian și administrația Trump, potrivit AP.

Acordul prevedea ca Hamas să înceapă procesul de dezarmare, iar Israelul să înceteze atacurile și să înceapă retragerea din aproximativ 60% din teritoriul Fâșiei Gaza pe care îl controlează în prezent. Documentul era bazat pe acordul de încetare a focului încheiat în octombrie, care a pus capăt operațiunilor militare de amploare și a dus la eliberarea ultimilor ostatici aflați în Gaza, însă implementarea sa a rămas blocată în alte privințe.

Netanyahu, care se confruntă cu o campanie electorală dificilă înaintea alegerilor din octombrie, și-a reafirmat poziția potrivit căreia dezarmarea Hamas trebuie să aibă loc înaintea oricărei retrageri a armatei israeliene. El a spus că forțele israeliene vor continua să „facă tot ceea ce este necesar pentru a se proteja pe ele însele, teritoriul nostru și cetățenii noștri”.

„Administrația Trump ne-a trimis un proiect de acord. Nu am fost de acord cu el. Nu este proiectul nostru. Noi am transmis observațiile noastre. (…) Aceasta este poziția noastră”, a declarat Netanyahu într-un mesaj video publicat pe rețelele sociale.

Funeralii colective pentru zeci de victime ale unui bombardament din 2023

Tot marți, palestinienii au participat la funeraliile colective a peste 100 de persoane ale căror trupuri au fost recuperate abia acum, la aproape trei ani după un atac israelian devastator asupra Fâșiei Gaza.

Peste 300 de oameni au fost uciși pe 22 noiembrie 2023, la câteva săptămâni după izbucnirea războiului cu Hamas, când avioane de luptă israeliene au distrus complet un cartier rezidențial din zona Sabra, în orașul Gaza.

La scurt timp după bombardament au fost recuperate aproximativ 40 de cadavre, în cadrul unor operațiuni desfășurate în condiții dificile, cu unelte improvizate și chiar cu mâinile goale. Majoritatea victimelor au rămas însă îngropate sub dărâmături. Din cauza haosului din primele luni ale războiului, amploarea tragediei a devenit cunoscută abia după mai multe zile, chiar înainte de prima încetare a focului.

În weekend, echipele de intervenție au reluat căutările printre clădirile distruse și au recuperat rămășițele a 112 victime, dintre care 40 erau copii, potrivit Apărării Civile din Gaza, serviciu de salvare aflat în subordinea Ministerului de Interne administrat de Hamas.

Instituția susține că alte 157 de trupuri se află încă sub ruine și nu au fost recuperate.

Atacurile continuă, în ciuda armistițiului

Cel puțin 1.252 de persoane au fost ucise în Fâșia Gaza de la intrarea în vigoare a armistițiului, potrivit Ministerului Sănătății din teritoriu.

Ministerul, aflat sub autoritatea guvernului condus de Hamas, păstrează evidențe detaliate ale victimelor, considerate în general credibile de agențiile ONU și de experți independenți. Instituția nu face însă diferența între civili și combatanți, dar afirmă că femeile și copiii reprezintă majoritatea persoanelor ucise.

Israelul susține că loviturile sale vizează militanți care pun în pericol soldații israelieni, au participat la atacul din 7 octombrie sau încalcă în alte moduri termenii armistițiului. De la intrarea în vigoare a încetării focului, cinci militari israelieni au fost uciși.

Acordul de încetare a focului, susținut de Statele Unite și încheiat în octombrie, prevedea dezarmarea Hamas și retragerea Israelului din Fâșia Gaza. De asemenea, urma să fie desfășurată o Forță Internațională de Stabilizare, iar administrarea teritoriului și procesul de reconstrucție urmau să fie coordonate de o administrație palestiniană independentă.

Israelul afirmă că toate aceste măsuri depind de renunțarea Hamas la arme, în timp ce Hamas susține că Israelul trebuie mai întâi să înceteze atacurile și să înceapă retragerea trupelor din teritoriu. Ambele părți se acuză reciproc de încălcarea armistițiului.

Reconstrucția Gaza e în continuare blocată

Între timp, Fâșia Gaza rămâne în mare parte devastată. Majoritatea celor aproximativ două milioane de palestinieni sunt strămutați și trăiesc în tabere de corturi, unde condițiile precare și supraaglomerarea au favorizat infestările cu rozătoare și izbucnirea unor boli infecțioase, precum varicela.

Gaza în ruine FOTO Profimedia

Chiar și planul de reconstrucție a Gazei, promovat de Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump (BoP), s-a redus dramatic de la un proiect ambițios pentru refacerea întregului teritoriu, la un mic program-pilot în sudul Fâșiei Gaza.

Progrese semnificative nu sunt așteptate înainte de alegerile din Israel din 27 octombrie, care ar putea duce la căderea guvernului de coaliție condus de Benjamin Netanyahu, dominat de formațiuni de extremă dreapta.

Într-o informare transmisă Consiliului de Securitate al ONU la 15 mai, Consiliul pentru Pace a susținut că principalul obstacol în implementarea planului lui Trump îl reprezintă refuzul Hamas de a se dezarma și de a ceda controlul asupra enclavei. Totuși, persoane familiarizate cu activitatea structurii au afirmat că deficitul de finanțare riscă să compromită întregul demers.