Anul alegerilor: Trump favorit în SUA, partidele de dreapta anti-migrație pe val în UE. Cum vor influența România

Publicat: 04.01.2024 23:03

49% din populația lumii este chemată la vot în 2024. Miza cea mai mare pentru politica internațională o au alegerile din SUA, unde Trump are șanse să revină la Casa Albă, dacă nu e blocat de justiție, susține profesorul Valentin Naumescu într-o prognoză pentru 2024.

Donalt Trump are șanse să revină la Casa Albă. FOTO: Shutterstock

Think-tank-ul ICDE (Inițiativa pentru cultură democratică europeană) a publicat o sinteză intitulată „2024 - Prognoze, tendințele și prespective”.

Valentin Naumescu - profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai Cluj, președintele ICDE și director al Centrului pentru Studiul Relațiilor Externe ale UE și ordinii globale (Centrul EUXGLOB, UBB) - sintetizează în 15 puncte pricipalele evoluții în 2023 ale problemelor de politică internațională și internă.

2024 este anul alegerilor. „În total, 49% din populația lumii este chemată la vot în 2024, în 64 de țări plus UE în ansamblu. O populație de aproximativ 4 miliarde de oameni va trece prin procese electorale. O suprapunere fără precedent în istorie” - scrie Valentin Naumescu, profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai Cluj, președintele ICDE.

Analistul trece în revistă prognoze pentru cele mai importante alegeri care au loc în 2024:

„Donald Trump va avea șanse reale să revină la Casa Albă”

Naumescu susține că republicanii au șanse mari să câștige toate alegerile care au loc în acest an.

În prim-plan sunt alegerile pentru desemnarea noului Președinte al SUA, care se vor desfășura în contextul în care rata de aprobare a președintelui Biden, de 40%, este sub nivelul celor ale ultimilor doi președinți ai SUA după primii trei ani ai primului mandat (Obama, care a fost reales, și chiar Trump, care a pierdut) - explică profesorul.

Aceasta în pofida unor rezultate macro-economice foarte bune în ultimii ani ale administrației Biden. O altă vulnerabilitate a democraților este condiția fizică a actualului președinte, despre care Naumescu spune că „naște îndoieli privind capacitatea sa de a face față unui nou mandat.”

„Greu de crezut că susținerea pentru Joe Biden mai poate crește în 2024”, conchide specialistul. Pe de altă parte, vedem un Donalt Trump cu șanse mare de revenire la Casa Albă.

„Deocamdată nu știm care va fi facțiunea dominantă din Partidul Republican (radicală sau centristă) care se va impune în alegerile primare, șansele facțiunii trumpiste (MAGA) depinzând în mare parte de mersul proceselor penale în care este acuzat Donald Trump și de deciziile finale ale Curții Supreme de Justiție. Dacă nu este blocat de justiție, Donald Trump va avea șanse reale să revină la Casa Albă”, este de părere Naumescu.

El precizează că fiind vorba de alegeri pe 5 noiembrie, cu mandate care încep în ianuarie 2025, nu putem vorbi de schimbări majore în politica SUA în 2024.

Grupul naționalist-conservator de dreapta, a treia forță politiăcă în UE

„Alegerile pentru Parlamentul European, din 6-9 iunie, vor aduce creșterea semnificativă a partidelor de dreapta anti-imigrație”, susține profesorul.

Tema anti-migrație va deveni dominantă în politica europeană în 2024 și în anii viitori, inclusiv în alegerile naționale care vor avea loc, de exemplu în Austria și Belgia.

Vor porni pe urmele Ungariei și Slovaciei, în ceea ce privește abordările mai conservatoare și mai restrictive cu privire la migrație și alte state membre ale UE (Olanda, Germania, Franța, Italia, Suedia).

„Partidele pro-UE din Parlamentul European vor reuși cu greu să formeze o nouă majoritate pro-europeană, iar negocierile dintre PPE, PSE, Renew Europe și Verzi vor fi lungi și dificile, de-a lungul întregii veri”, este de părere analistul.

Naumescu crede că am putea asista la o premieră în istoria UE: o majoritate parlamentară asigurată de 4 grupuri parlamentare, ceea ce va complica negocierea noii formule de conducere a UE.

„Grupul ECR, naționalist-conservator de dreapta, va avea un câștig substanțial la alegerile europene din 6-9 iunie și, situându-se „pe podium”, în primele trei grupuri politice, va încerca să devină parte a noii majorități parlamentare. Nu putem exclude apariția unor voci din zona PPE care să propună cooptarea ECR în noua majoritate din Parlamentul European”, concluzionează Valentin Naumescu.

Citește și: Războaiele revizioniste, nevoia de victorii a Occidentului și iluzia instrumentelor alternative

Dezamăgire pentru partidele principale din România

Naumescu estimează că „anul electoral 2024 din România va aduce o dezamăgire pentru partidele principale (mainstream), cele aflate de cel puțin două legislaturi în Parlament (PSD, PNL, UDMR, USR), atât prin rezultatele modeste, sub propriile așteptări, cât și prin prezența mică la vot a electoratului pe care contează fiecare dintre acestea”.

Cauza semi-eșecului previzibil al partidelor mainstream nu este, conform profesorului, schimbarea opțiunii strategice pro-Vest dominante a populației, ci calitatea slabă a partidelor și politicienilor care au fost la putere în ultimii ani.

„De crescut, vor crește din nefericire doar partidele anti-sistem, care beneficiază de pe urma grobianismului (atractiv la români), populismului deșănțat, aberațiilor de pe rețelele sociale și scăderii nivelului educațional și cultural al societății, respectiv de pe urma absenteismului sau autoanulării votului celor dezamăgiți”, susține Valentin Naumescu.

El este de părere că cel mai rău vor arăta alegerile europene din 9 iunie și alegerile parlamentare de la sfârșitul toamnei.

„Totuși, naționaliștii, eurofobii și rusofilii (AUR și SOS), deși se vor prezenta ca „oamenii noi”, nu vor reuși să formeze o masă critică pentru schimbarea direcției strategice a României. Opțiunea anti-occidentală din România nu depășește 30-35% din totalul populației”, susține Naumescu.

Vestea bună este că orientarea politică postelectorală de la București va rămâne pro-UE, pro-SUA și pro-NATO. Din păcate, aceasta va fi asigurată printr-o coaliție „chinuită și instabilă” de 3 partide, formată cel mai probabil din PSD, PNL și unul dintre UDMR sau USR, depinzând de procentajele obținute de cele 4 formațiuni la alegerile parlamentare.

„Pe fondul lipsei de soluții politice credibile, va deveni evidentă nevoia unui nou proiect politic în România, în zona orientării centriste, moderate și pro-occidentale. Chestiunea lipsei de credibilitate a partidelor și elitelor politice va deveni tema centrală a oricărei reforme a sistemului politic și administrativ”, a concluzionat profesorul.

Maia Sandu, șanse reale la un al doilea mandat

„Realegerea Președintei Maia Sandu în alegerile din Republica Moldova, cu șanse reale dar deocamdată incertă, va depinde de existența unei a doua forțe politice semnificative (minim 15%) care să o susțină în turul al doilea, în vederea obținerii unei majorități pro-occidentale de peste 50%”, susține Valentin Naumescu.

Citește și: Are România un Plan B? Un alt tip de reflecții, de Ziua Națională

Consolidarea forțelor pro-unioniste ar putea eventual aduce acea resursă suplimentară de voturi, în turul al doilea.

Profesorul Naumescu susține că deocamdată este incertă poziția primarului Ceban al Chișinăului la alegerile prezidențiale din 2024.

„Foarte bună ideea de a organiza simultan un referendum pe tema aderării la UE, o temă electorală care îi va aduce Maiei Sandu maximizarea potențialului electoral în jurul acestui deziderat”, a concluzionat Naumescu.