Ambasadorul român la Londra, într-o scrisoare deschisă: „Am susţinut ideea suplimentării secţiilor de vot”
0
Într-o scrisoare deschisă trimisă românilor din Marea Britanie, ambasadorul Ion Jinga dă asigurări că misiunea pe care o conduce a făcut toate eforturile pentru a evita repetarea fiasco-ului din primul tur, când sute de persoane au stat ore întregi la cozi în faţa secţiilor de vot din Londra, însă n-au putut vota până la închiderea urnelor.
Redăm integral scrisoare publicată de Ion Jinga, Ambasadorul României la Londra
„În timpul care s-a scurs de la primul tur al alegerilor prezidenţiale, am primit la Ambasadă sute de scrisori şi mesaje şi am discutat cu foarte mulţi români din Marea Britanie. Unii dintre ei au votat la una din cele 11 secţii deschise în data de 2 noiembrie, alţii nu au reuşit să o facă la cele trei secţii din Londra.
În imensa lor majoritate, aceste mesaje exprimă, pe un ton civilizat, dar ferm, dezamăgirea că nu toţi cei prezenţi la secţiile de votare au putut vota, dar, mai ales, aşteptarea ca lucrurile să meargă mai bine în turul doi. Am primit şi multe oferte de voluntariat pentru asigurarea unui proces electoral fluid în 16 noiembrie. Ca ambasador în Marea Britanie, nu pot să nu rezonez la semnalele primite de la românii care trăiesc în această ţară. Am citit cu atenţie toate aceste mesaje şi, atunci când expeditorii ne-au cerut acest lucru, le-am transmis la Bucureşti. Deşi diferite ca formă, ele conţin idei şi opinii asemănătoare, de aceea voi încerca să le răspund prin intermediul acestei scrisori.
Toţi cetăţenii români majori sunt înscrişi în registrul electoral permanent, în circumscripţia în care îşi au domiciliul în ţară şi au dreptul să voteze, însă, datorită afluenţei masive la vot, nu toţi cei aflaţi în străinătate au avut posibilitatea să işi exercite acest drept. Ambasada României şi diplomaţii desemnati de către BEC să fie membri in birourile secţiilor de votare din Marea Britanie au facut tot ceea ce a depins de ei, acţionând, în strictă conformitate cu prevederile legale, pentru ca românii prezenţi la urne pe 2 noiembrie să poată vota.
Raluca Ragab şi Irina Haivas (cu aceasta m-am întâlnit azi) calculează, într-o scrisoare deschisă, că în intervalul orar 7.00 – 21.00, « 420 persoane pot vota cu o singură ştampilă », deci dacă în fiecare comisie electorală ar fi 7 membri şi 7 ştampile (numărul maxim legal), ar putea vota peste 2800 oameni, adică 8400 alegători la cele 3 secţii din Londra. O analiză publicată la 3 noiembrie pe portalul « Contributors » (http://www.contributors.ro/editorial/cine-fraudeaza-votul-din-strainatate/) sugerează că într-o secţie cu 5 ştampile, în 14 ore pot vota 4200 oameni, ceea ce înseamnă că în 3 secţii, cu câte 7 ştampile fiecare, ar putea vota peste 17600 alegători.
Aceste calcule arată că, teoretic, la Londra ar fi putut vota mult peste numărul celor care s-au prezentat la vot. Practic însă, să nu uităm că vorbim de oameni, nu de maşini, iar prezenţa la urne în primele ore a fost redusă. Aş adăuga faptul că nu toţi alegătorii petrec acelaşi timp în secţia de votare, sunt persoane în vârstă şi părinţi însoţiţi de copii pe care nu-i putem încadra într-un interval standard de timp necesar exercitării votului. Aşa se face că, în turul întâi, la Londra au putut vota 5.648 români, iar la ora locală 21.00 numărul celor aflaţi încă la cozi era mare. Situaţia nu s-a repetat în niciuna din celelalte 8 secţii de votare organizate în provincie, semnificativ fiind că în Scoţia, unde comunitatea românească este de cca 12.000 oameni, s-au prezentat la urne doar 533, iar în Irlanda de Nord, dintr-o comunitate estimată la 5.000 persoane au votat 127.
Eliza Galos mi-a scris despre “încrederea pe care românii din Marea Britanie o au în Ambasadă şi Ambasador… Aţi avut mereu disponibilitate să îi ascultaţi, să încurajaţi iniţiativele lor şi să faceţi evenimente pentru comunitate. Aţi setat un standard foarte înalt de implicare în comunitate şi de răspundere la nevoile românilor de aici prin Ambasadă, aşadar vă rugăm să nu lăsaţi organizarea alegerilor să se abată de la aceasta », iar în mesajul de convocare a unui protest în Londra, la 9 noiembrie, se afirma că: « Ne adunăm să ne unim vocile, să ne audă domnul ambasador Jinga. Vrem încă două secţii de votare. ». Solicitări asemănătoare se regăsesc în imensa majoritate a mesajelor primite la Ambasadă. Am susţinut această idee şi am transmis acasă toate aceste propuneri primite din partea comunităţii.
Ambasada nu are, însă, competenţa să se pronunţe dacă există soluţii legale pentru aceste solicitări, nici să le aprobe, şi nu poate interveni în derularea operaţiunilor în interiorul secţiilor de vot. Membrii birourilor secţiilor de vot se subordonează doar BEC şi nu pot decât să respecte legea, indiferent cât de mare ar fi presiunea străzii şi cât de legitime ar fi solicitările, iar BEC a confirmat că, în pofida unor dificultăţi la secţiile de vot din străinătate, procesul electoral s-a desfăşurat cu respectarea legii.
Aşa cum am spus şi la 8 noiembrie într-o întâlnire cu membri ai comunităţii româneşti, la alegerile prezidenţiale din anul 2009, în Marea Britanie au fost 8 secţii şi au votat cca 6000 români; la referendumul de demitere a preşedintelui, din vara lui 2012, au fost 8 secţii şi 4300 votanţi; la alegerile parlamentare din 2012 s-au organizat 7 secţii şi au votat putin peste 1600 oameni, iar la alegerile europarlamentare din 2014 au fost 8 secţii şi au votat 800 persoane. La 2 noiembrie, au fost organizate 11 secţii (deci cu 3 mai multe decât în anii precedenţi), dintre care 3 în Londra, şi au votat 9900 români.
O mare parte a comunităţii româneşti este concentrată în Londra, dar sunt foarte mulţi români şi în alte mari oraşe. Rezultatele votului din celelalte secţii arată în felul următor: Newcastle – 209; Leeds – 558; Liverpool – 437; Birmingham – 895; Portsmouth – 777; Bristol – 765; Edinburgh – 533; Belfast – 127. Ambasada a propus să se deschidă secţii de votare şi în Canterbury şi Southampton dar, consultând cetăţeni români din oraşele respective, răspunsul a fost că nu există interes din partea comunităţii româneşti locale. Acelaşi răspuns l-am primit, surprinzator, şi din Newham, în estul Londrei. Lista secţiilor de votare în străinătate a fost postată pe site-ul MAE la 16 septembrie 2014.
Situaţia din 2 noiembrie a fost cauzată de o serie de factori: absenţa unor membri din birourile secţiilor (au fost secţii cu 3 sau 4 membri, în loc de 7); cerinţa legală de completare într-un tabel a datelor personale ale alegatorilor şi declaraţia pe proprie răspundere au consumat mult timp, atât pentru membrii comisiilor de votare, cât şi pentru alegători; faptul că la ora 21.00 mai pot vota doar alegătorii care se află în sala de vot, iar numărul lor nu poate fi mai mare decât cel al membrilor biroului secţiei (art. 46 din Legea nr. 370 : « La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea închisă şi dispune închiderea sălii unde se votează. Alegătorii care la ora 21.00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul la vot »).
Din respect pentru sutele de români care aşteptau la rând, am mers şi la secţiile de vot de la ICR şi Brent unde, timp de câteva ore, am discutat cu ei. Erau nemulţumiţi de timpul lung de aşteptare, dar marea majoritate îşi exprimau supărarea cu o decenţă exemplară. Voiau să ştie că vor putea vota. Am sperat, alături de ei, să existe o posibilitate legală de prelungire a orarului de votare. Nu am fost « filmat cu camera ascunsă», pentru simplul motiv că sute de telefoane mobile înregistrau la vedere discuţiile. Nu m-a chemat acolo poliţia britanică. Cei familiarizaţi cu normele diplomatice ştiu că poliţia nu şi-ar permite niciodată să solicite prezenţa unui ambasador într-o astfel de situaţie. Din contra, politiştii prezenţi la Brent Civic Centre (aflaţi acolo la solicitarea primăriei locale, nu a Ambasadei) au insistat să evit dialogul cu oamenii, considerând că ar fi riscant, iar când le-am spus că tocmai pentru acest lucru am venit, mi-au oferit patru ofiţeri care să mă însoţească. Am refuzat, spunându-le că ambasadorul României nu are nevoie de protecţie atunci când se întâlneşte cu alţi români.
Pentru turul doi, cred că trebuie să arătăm înţelegere, calm şi civism. Da, este nevoie de eficienţă, dar cei din comisiile de vot sunt tot oameni, supuşi unui efort fizic şi psihic constant timp de 15-16 ore, şi merită acelaşi respect ca şi cei care stau la rând să voteze. Se fac eforturi ca toată lumea să poată vota. Aşa cum am promis, secţia din Brent nu va mai fi la etajul III, ci la etajul I, şi va avea o sală de aşteptare pentru cca 500 persoane, pentru a se evita statul în stradă şi urcarea cu liftul. Dată fiind prezenţa mai redusă la vot în alte localităţi, românii din Londra pot lua în calcul şi posibilitatea de a vota într-un alt oraş în care există secţie de votare. Încurajez venirea la vot începand cu ora 7.00, când se deschid secţiile, pentru a evita aglomeraţia din partea a doua a zilei. La 2 noiembrie, eu am votat la ora 11.00 la Secţia Consulară şi nu a durat mai mult de 10 minute, pentru că la rând erau doar 10-15 persoane.
Vreau să mulţumesc tuturor celor care s-au oferit voluntari pentru 16 noiembrie. Pe unii i-am propus ca membri în birourile comisiilor secţiilor de vot, dar decizia aparţine BEC. Alţii vor da o mână de ajutor la direcţionarea oamenilor către secţiile de vot, la ajutarea celor veniţi cu copii, sau a celor care vor avea dificultăţi la completarea declaraţiei pe propria răspundere (care trebuie semnată în faţa membrilor secţiei de vot). Este important să ne exercităm drepturile democratice manifestând, în acelaşi timp, respect unii faţă de alţii, cu convingerea că fiecare dintre noi reprezintă România. Ambasada a acţionat şi va acţiona întotdeauna cu bună credinţă şi devotament necondiţionat pentru apărarea intereselor şi imaginii României, şi în serviciul românilor din Marea Britanie.
Dr. Ion Jinga
Ambasadorul României în Marea Britanie”
Se încarcă comentariile...
