AEP reacționează la acuzațiile AUR, potrivit cărora milioane de morți figurează cu drept de vot: „Informații false”

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) atrage atenția cu privire la „informațiile false lansate în spațiul public” de către AUR, referitoare la acuratețea datelor și a informațiilor înscrise în Registrul electoral.

Autoritatea Electorală Permanentă Foto NQUAM Photos Octav Ganea

Precizările vin după ce AUR a anunțat joi, 1 mai, că a sesizat Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și Avocatul Poporului, susţinând că, potrivit estimărilor sale, aproximativ patru milioane de persoane decedate figurează cu drept de vot.

„Menționăm că, începând cu anul 2014, înregistrarea şi actualizarea datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot are loc prin intermediul Registrului electoral, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaților, precum şi pentru organizarea şi funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare. Datele care se înscriu în Registrul electoral provin de la mai multe entități ale statului român, respectiv de la Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP) și Direcția Generală de Pașapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, respectiv de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie”, arată AEP, joi, într-un comunicat. 

Autoritatea Electorală Permanentă precizează că baza de date a Registrului electoral este permanent actualizată, prin înscrierea cetățenilor români care au împlinit sau împlinesc vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv, prin înscrierea persoanelor care au dobândit cetățenia română, prin radierea cetățenilor care şi-au pierdut dreptul de vot, au decedat sau au pierdut cetățenia română, precum şi prin actualizarea datelor de identificare a cetățenilor români cu drept de vot deja înscrise în Registrul electoral.

„Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor comunică Autorității Electorale Permanente, prin intermediul unor importuri periodice, actualizări intervenite în datele personale ale cetățenilor români cu drept de vot și informații privind persoanele decedate, respectiv cele cu mențiuni de deces înregistrate în Registrul Național de Evidență a Persoanelor (RNEP), administratat de către DGEP”, explică AEP.

„Radierea din oficiu a alegătorilor decedați se face de către persoanele autorizate”

Autoritatea Electorală Permanentă  spune că actualizarea datelor deja existente în Registrul electoral pentru alegătorii cu domiciliul sau reședința în țară este o activitate care revine primarilor sau persoanelor împuternicite de aceștia:

„Astfel, radierea alegătorilor cu domiciliul în România din Registrul electoral în caz de deces se face din oficiu, pe baza actelor sau a comunicărilor oficiale, ori la cererea persoanei interesate, pe baza certificatului de deces, numai de către persoanele autorizate. Radierea din oficiu a alegătorilor decedați cu domiciliul în România se face de către persoanele autorizate din unitatea administrativ-teritorială în a cărei rază teritorială s-a întocmit actul de deces, inclusiv pentru alegătorii care nu au domiciliul în unitatea administrativ-teritorială respectivă, în termen de 48 de ore de la data emiterii actului de deces”.

De asemenea, orice persoană interesată poate adresa primarului o sesizare scrisă, datată și semnată, privind cazul în care în listele electorale permanente se regăsește un alegător decedat cu ultimul domiciliu în unitatea administrativ-teritorială respectivă, explică AEP.

„Cererea va cuprinde numele, prenumele și codul numeric personal al persoanei decedate sau alte date relevante privind identitatea persoanei decedate. În acest caz, primarul, prin aparatul de specialitate al acestuia, are obligația de a verifica informațiile existente în registrul de stare civilă, precum și în celelalte evidențe gestionate. Radierea se realizează, dacă este cazul, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării sesizării”, se mai arată în comunicat.

AUR: „Patru milioane de persoane decedate figurează în continuare oficial cu «drept de vot»”

Amintim că  Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) „denunţă public una dintre cele mai grave fraude sistemice tolerate de statul român în ultimele decenii: menţinerea persoanelor decedate pe listele electorale permanente”.

„Potrivit estimărilor AUR, aproximativ patru milioane de persoane decedate figurează în continuare oficial cu «drept de vot» în România, falsificând realitatea electorală şi oferind pârghii de manipulare în mâinile unui sistem corupt care refuză să piardă controlul. Această situaţie nu este doar o anomalie administrativă.Este o falsificare a voinţei poporului şi o ameninţare directă la adresa democraţiei, datele fiind folosite pentru a umfla artificial prezenţa la vot şi a manipula rezultatele alegerilor. În acest context devine imposibil ca un candidat să obţină pragul necesar de a câştiga din primul tur”, arată reprezentanţii AUR, într-un comunicat de presă transmis joi”

Potrivit AUR, „acest sistem putred, controlat de aceiaşi actori politici care conduc România de 35 de ani, a fost construit pe minciună şi manipulare”. Fiecare rundă de alegeri de după 1989 a fost viciată de aceste liste umflate, prin care votul românilor decedaţi este transformat în instrument politic, susţin reprezentanţii AUR.

„Această problemă a fost descoperită în urma scrisorilor personalizate transmise de preşedintele AUR, George Simion, unor categorii de persoane, folosind datele din registrul electoral pus la dispoziţie de stat, în mod legal, tuturor candidaţilor şi partidelor parlamentare. A fost suficient un gest de comunicare transparentă cu cetăţenii pentru a da jos masca acestui sistem corupt, care se bazează pe minciună, manipulare şi pe deturnarea votului popular”, scrie în comunicatul AUR.

MAI: „Fals”

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a reacționat la afirmațiile AUR, precizând că informaţiile  sunt false. 

„Informaţiile sunt false! Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanelor din Ministerul Afacerilor Interne a actualizat şi transmis, în urmă cu 10 zile, către Autoritatea Electorală Permanentă listele cu persoanele care au împlinit sau împlinesc 18 ani până in ziua scrutinului De asemenea, precizăm că pe listele de alegători transmise către Autoritatea Electorală Permanentă figurează inclusiv persoanele care împlinesc 18 ani în ziua scrutinului”, a arătat Ministerul.