ADMITERE FACULTATE 2014 Bătălie la ghici pe facultăţile fără examen
0
Studenţii sunt mai atraşi de facultăţile unde intră pe baza mediei de la Bacalaureat şi a unui eseu motivaţional decât să înfrunte greutăţile unui examen de admitere.
Săptămâna aceasta au loc înscrieri la aproape toate facultăţile din ţară, dar cea mai mare îmbulzeală este la instituţiile unde se intră pe bază de dosar şi de eseu motivaţional. Este cazul Academiei de Studii Economice (ASE) din Bucureşti, unde doar în prima zi s-au înscris peste 2.600 de candidaţi, după ce examenul de anul trecut a lăsat neocupate inclusiv locuri fără taxă. Înghesuială la înscrieri este şi la Medicină, unde anul trecut au fost nouă candidaţi pe loc. Anul acesta, concurenţa ar putea fi şi mai mare.
Două zile de stat la coadă
Miercuri, ora 12.00. În zona Piaţa Romană – Dorobanţi nu se circulă greu doar pe carosabil unde maşinile merg bară la bară din cauza lucrărilor de pe carosabil, ci şi pe trotuar. Motivul: sute de tineri stau la cozi infernale, care înconjoară practic clădirea Academiei, de la Cibernetică, pe Dorobanţi, până la pasarela de pe strada Stanislav Cihoschi. Aşteaptă năduşind în soare să-şi depună dosarul pentru concursul de admitere la ASE, unde anul acesta se intră la majoritatea facultăţilor pe baza mediei de la Bac şi a unui eseu motivaţional, fără examen.
„Am venit şi ieri, dar când am văzut cât de mulţi sunt, m-am dat bătut după o jumătate de oră şi am zis că vin a doua zi, când poate va fi mai liber, însă azi e şi mai mare îmbulzeala“, spune un tânăr de 28 de ani, Alexandru Luţu, care iniţial a absolvit specializarea Comunicare la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative. Piaţa este suprasaturată în domeniul acesta şi nu şi-a găsit un loc de muncă, aşa că s-a hotărât să se reprofileze pe cibernetică.
Mulţi vin de la sute de kilometri distanţă. Mama unei candidate, Luminiţa Teuţan, spune că fata ei a venit din Craiova să se înscrie la ASE, la informatică economică. Deşi au bătut drumul până în Capitală, susţine că fata nu îşi mai depune dosarul la alte facultăţi, cum ar fi Automatica de la Universitatea Politehnică, fiindcă acolo se dă examen. Sunt însă şi candidaţi care vor să înveţe economie pentru că au o afacere de familie şi vor să fie de ajutor. Însă am găsit şi tineri care nu au putut să răspundă la întrebarea „De ce te înscrii la ASE?“.
Înghesuială la înscrierile de la ASE FOTO: Marian Iliescu/Adevărul
Medicina sau drumul către străinătate
O altă specializare foarte căutată este medicina generală de la UMF „Carol Davila“, unde ieri-dimineaţă s-au înghesuit sute de tineri absolvenţi de liceu din toată ţara. Au stat în soare şi ei ore în şir, împărţiţi în trei cozi. „Am aşteptat o oră şi jumătate în soare, dar e ok, la medicină la Braşov am aşteptat trei ore“, spune o tânără care a intrat în sfârşit în holul răcoros al clădirii.
Cei mai bine orientaţi dintre candidaţi au medici în familie, deci ştiu în ce condiţii se face această meserie în România şi din start vor să plece din ţară. Alţii însă nu prea ştiu ce presupune viaţa de medic local pe un salariu care nu face nici cât chiria unei garsoniere în Bucureşti.
Printre candidaţi este şi o elevă care a obţinut media 10 la Bac, Elena Patricia, din Dăbuleni, Teleorman. Mama ei este asistent medical, iar sora ei mai mare este studentă în anul III la Medicină, tot la „Carol Davila“. „De mică am vrut să fac medicina, înclin spre cardiologie sau chirurgie estetică şi la sfârşitul studiilor vreau să plec în străinătate, în Germania“, a spus fata. În schimb, o altă tânără, Alexandra, crede că se va descurca cu salariul de medic din România, explicând că o vor ajuta părinţii la început.
Îmbulzeală la admiterea de la medicină FOTO: Marian Iliescu/Adevărul
Drept vs Automatică
Altă facultate, alt sistem. La Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti nu e mare îmbulzeală, tinerii completează în linişte fişa de înscriere, ghemuiţi pe băncile mici, din lemn ros, dintr-un amfiteatru al facultăţii, într-o atmosferă închisă. Tinerii, majoritatea fete, nu par să ştie ce vor să facă mai departe. Întrebată de ce vrea să dea la Drept, o candidată se uită cu o privire speriată şi nu reuşeşte să scoată un cuvânt. Lângă ea, o altă
domnişoară, deja studentă la Facultatea de Drept, o ajută să îşi completeze fişa de înscriere. Are o atitudine formală şi tăioasă, ţi-o imaginezi uşor avocat la Tribunal.
Atmosfera este însă total diferită la Facultatea de Automatică de la Politehnică, de unde ies informaticienii, una dintre cele mai căutate specializări pe piaţa muncii. Automatica este celebră deja pentru rata foate mare de angajare a absolvenţilor. E aglomeraţie la intrarea de pe dealul din Grozăveşti şi primul lucru pe care îl observi când ajungi este că peste 80% din candidaţi sunt băieţi. Nu foarte multe fete se înghesuie la informatică, la fel cum nu foarte mulţi băieţi se înghesuie la drept.
Unul dintre tineri este chiar student acolo, parte din echipa care îi ajută pe candidaţi la înscriere. „Sunt în anul trei, dar chiar ieri am fost la un interviu şi mă angajez acum. Pe domeniul privat, cred că noi avem cea mai mare cotă de piaţă, vin firme la facultate să ne roage să ne ducem la ei la interviuri, informaticienii sunt foarte căutaţi acum, în special cei care ştiu programare“, spune Cosmin. Ieri au fost în jur de 250 de candidaţi la înscrieri la Automatică şi acum două zile au fost în jur de 350, spune el.
Politehnica, preferată Regatului Unit
Iar atracţia către această specializare e atât de mare încât unii renunţă la o facultate de afară ca să urmeze
cursurile de aici. Un tânăr pasionat de robotică povesteşte că, deşi a fost admis la facultăţi bune precum Manchester şi Edinborough din Marea Britanie, a ales să urmeze studiile de licenţă în România şi abia după aceea să plece în străinătate, la un masterat poate.
„Am prieteni care au terminat Automatica şi mi-au zis că e o facultate serioasă. În plus, eu aş vrea să-mi fac afacerea mea pe soft şi piaţa din România este încă în dezvoltare, am mai multe şanse aici“, explică Ciprian Focşăneanu din Galaţi, care a venit cu alţi doi prieteni la admitere.
Unul dintre ei, Bogdan Constantin, tot din Galaţi, a fost şi el admis la o universitate în Marea Britanie, tot la specializarea informatică, şi a venit la admitere la Automatică doar ca să fie sigur, să aibă o a doua opţiune.
„Am fost admis la Universitatea din Essex, am şi discutat cu ei despre problema diplomelor de Bac,
le-am spus că nu voi avea originalul, ci o adeverinţă şi nu au avut nicio problemă. Pe mine mă atrage experienţa din străinătate şi informatica este pasiunea mea din clasa a IX-a, în special partea de soft. M-am gândit la ce şanse de angajare am pe piaţa muncii când mi-am ales facultatea“, spune Bogdan.
Dosar sau examen la admitere
Anul trecut, în sesiunea din iulie a admiterii la ASE, nu s-au înghesuit tinerii ca în anii precedenţi, fiindcă s-a dat examen de admitere şi au rămas locuri neocupate inclusiv la buget. Ulterior, în sesiunea din toamnă, s-a revenit la selecţia pe bază de dosar. Anul acesta se intră tot pe bază de dosar, la care se adaugă eseul motivaţional, pe modelul din Occident, fiind disponibile 5.500 de locuri, dintre care peste 2.700 la buget. La capitolul specializări, Medicina de la UMF „Carol Davila” din Bucureşti are cele mai multe locuri din ţară (1.500). Pe locul al doilea în topul specializărilor cu cele mai generoase oferte este Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, cu 1.000 de locuri la admiterea din 2014.
Calendarul admiterii la universitate
Absolvenţii clasei a XII-a se pot înscrie la studiile de licenţă ale Universităţii din Bucureşti până pe 18 iulie, iar până pe 19 iulie îşi pot depune actele cei care vor să urmeze cursurile facultăţilor de la Universitatea Politehnică din Bucureşti. La Academia de Studii Economice din Bucureşti, înscrierile se încheie pe 22 iulie, iar la Universitatea „Babeş Bolyai“ (UBB) Cluj-Napoca – pe 18 iulie. Săptămâna viitoare, luni şi marţi, vor fi examenele la Universitatea Politehnică, iar miercuri, la Medicină în Bucureşti, în paralel cu alte universităţi de profil din ţară. Admiterea la Universitatea din Bucureşti este programată pentru toată săptămâna. Iar la UBB, examenele au loc începând de la sfârşitul săptămânii acesteia.
Consiliere antişomaj în facultate
În jur de 5.000 de studenţi vor beneficia timp de 20 de luni de servicii de orientare şi consiliere profesională în 13 centre din toată ţara printr-un proiect al Ministerului Tineretului şi Sportului. Proiectul „Start în carieră – Bune practici europene în consilierea profesională a studenţilor români” se va desfăşura în cadrul caselor de cultură pentru studenţi şi al direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret din mai multe judeţe şi din Capitală. „Scopul iniţiativei este de a facilita inserţia pe piaţa muncii şi motivarea tinerilor în vederea continuării studiilor”, a explicat Irinel Ciocioc, consilier al ministrului Tineretului şi Sportului.
Iniţiativa este bine-venită, spun studenţii şi specialiştii din domeniu, însă susţin că orientarea în carieră ar trebui să se facă înainte de facultate, încă din liceu. În principal, ceea ce se poate face pentru cei care sunt deja studenţi este o orientare către specializările din domeniul pentru care au optat sau o reorientare către un alt domeniu. De altfel, tocmai asta îşi propune şi proiectul ministerului – formarea cât mai clară a unei opinii asupra profesiei pe care tinerii o vor desfăşura la finalizarea studiilor.
Angajaţii români, nemulţumiţi de meseria lor
Consilierul şi psihologul Diana Ioaneş de la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc” din Capitală este de părere că un astfel de centru de consiliere la facultate îi poate ajuta pe două paliere: să-i orienteze pe tineri către o specializare care li se potriveşte din domeniul de studiu ales sau să-i ajute să se reorienteze către un domeniu total diferit. „În mod normal, orientarea în carieră ar trebui să se facă la liceu, pentru ca elevii să-şi aleagă din start un domeniu care li se potriveşte. Din ceea ce am întâlnit în activitatea de consiliere, 80% din români nu îşi iubesc meseria fiindcă nu au ştiut ce vor să facă la timp. Este dificil pentru un tânăr să ia o decizie radicală şi să se opună familiei, trebuie să aibă o personalitate puternică pentru asta, iar majoritatea oamenilor preferă să fie nefericiţi în meserie decât să ia o decizie radicală şi să-şi urmeze propria vocaţie”, a explicat Ioaneş.
Cum să te pregăteşti pentru interviu
Rectorul Universităţii din Bucureşti, profesorul Mircea Dumitru, spune că orientarea în carieră este bine-venită oricând în cursul studiilor şi că tinerii „pot fi orientaţi către specializările din domeniul ales şi să înveţe cum să se prezinte la un interviu sau cum să scrie un CV”. Tocmai lucrurile acestea le vor învăţa tinerii la aceste 13 centre educaţionale deschise în cadrul proiectului MTS, dar vor face şi teste psihologice prin care să se descopere pe sine şi domeniul de activitate cel mai potrivit. Secretarul de Stat Cristian Cosmin din Ministerul Tineretului spune că şi-ar fi dorit ca pe vremea când făcea facultatea, acum 20 de ani, să fi existat consilieri care să-l ajute să se orienteze în carieră, în loc să fie nevoit să înveţe pe cont propriu, din greşeli. „Proiectul este unul extrem de complex: îi ajutăm pe tineri mai întâi de toate să se cunoască, pentru a putea mai apoi identifica împreună cu aceştia obiectivele şi pentru a seta un plan de atingere a lor. Start în carieră – Bune practici europene în consilierea profesională a studenţilor români vine pe de-o parte în ajutorul tinerilor, care au nevoie de îndrumare pentru a reuşi să obţină joburile pe care şi le doresc, iar pe de altă parte contribuie la creşterea ratei de participare în câmpul muncii”, a explicat Cristian Cosmin.
Lipsa de iniţiativă, piedică la angajare
Specialistul în Educaţie Alexandra Anton spune că adesea studenţii au probleme la angajare fiindcă nu au un spirit proactiv, nu dau dovadă de iniţiativă. „Ei nu sunt dispuşi în general să facă voluntariat, să lucreze câteva luni să vadă dacă se descurcă. De asemenea, ei vor să pară că ştiu tot şi nu pun întrebări. Cred că trebuie să se apuce din facultate să facă voluntariat şi internship-uri, să fie nu numai conştienţi de ce trebuie să facă pentru a ajunge pe piaţa muncii, dar să aibă şi multă seriozitate”, spune Anton.
La rândul lor, reprezentanţii studenţilor spun că este o nevoie foarte mare de consiliere în rândul studenţilor. „Mulţi tineri sunt debusolaţi fiindcă nu ştiu dacă cursurile pe care le urmează le folosesc după ce termină facultatea şi ajung să abandoneze studiile fiindcă îşi dau seama că nu li se potriveşte specializarea aleasă. Un consilier ar trebui să acţioneze ca un liant între studenţi şi piaţa muncii şi ar trebui să fie cel puţin un consilier la 1.000 de studenţi, ceea ce încercăm să obţinem printr-o hotărâre de guvern pe care o aşteptăm, fiindcă problema este una de sistem”, atrage atenţia Mihai Dragoş, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR). Totuşi, şi el recunoaşte că mulţi tineri vin neorientaţi de la liceu şi că există o nevoie şi mai mare de consiliere şi îndrumare în sistemul preuniversitar.
În mod normal, orientarea în carieră ar trebui să se facă la liceu, pentru ca elevii să-şi aleagă din start un domeniu care li se potriveşte. Din ceea ce am întâlnit în activitatea de consiliere, 80% din români nu îşi iubesc meseria fiindcă nu au ştiut ce vor să facă la timp. Diana Ioaneş, psiholog
Consiliere în carieră în 13 judeţe
Centrele în care se va desfăşura programul de consiliere vor fi în cadrul Direcţiilor Judeţene pentru Sport şi Tineret din judeţele Arad, Cluj-Napoca, Constanţa, Ploieşti, Târgu-Mureş, Suceava şi în cadrul Caselor de Cultură ale Studenţilor din judeţele Braşov, Bucureşti, Craiova, Iaşi, Piteşti, Sibiu şi Timişoara. În cadrul acestor centre, studenţii vor învăţa lucruri practice cum ar fi să scrie un CV, cum să se prezinte la un interviu, dar şi lucruri care să îi ajute în dezvoltarea personală şi descoperirea de sine, cu ajutorul testelor psihologice.
23% din tinerii români sunt şomeri
Peste 23% din românii cu vârsta sub 25 de ani sunt şomeri, majoritatea absolvenţi de liceu, iar Prahova este judeţul fruntaş la acest capitol. Autorităţile susţin că, din acest an, România va primi fonduri europene consistente pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor. Ministrul delegat pentru învăţământ superior, Mihnea Costoiu, a spus că, la nivel naţional, sunt dezvoltate strategii privind reducerea părăsirii timpurii a sistemului educaţional, învăţământul terţiar şi învăţarea pe tot parcursul vieţii. Mai mult, Costoiu a adăugat că spera că, în curând, cursurile de antreprenoriat vor deveni obligatorii în universităţile româneşti.
SOLUŢII
Chiar dacă nu au ales cea mai potrivită facultate, consilierea în carieră pentru studenţi îi poate ajuta să se reorienteze sau să se descurce pe piaţa muncii, după absolvire, susţin specialiştii. Un astfel de proiect tocmai a fost lansat de Ministerul Tineretului.
Mihnea Costoiu a anunţat în şedinţa de Guvern că patru universităţi au intrat în lichidare
ADMITERE FACULTATE 2014 Peste 1.000 de locuri la taxă şi buget la SNSPA
ADMITERE FACULTATE 2014 ASE înlocuieşte examenul cu eseul motivaţional şi media de la Bac
ADMITERE FACULTATE 2014 La Universitatea din Bucureşti se intră pe baza de eseu motivaţional, examen scris şi media de la BAC
Se încarcă comentariile...
