Exclusiv Adevărul incomod despre nostalgicii lui Ceaușescu: „Președintele ratează o parte esențială a explicației, nesiguranța economică”

Cei mai mulți români continuă să fie nostalgici ai comunismului și regretă „Epoca de Aur” și pe Nicolae Ceaușescu, arată un sondaj INSCOP Research. „Adevărul” a încercat să găsească explicații mai profunde ale fenomenului și a abordat această temă cu politologul Marius Ghincea, de la Universitatea ETH Zurich din Elveția, și cu analistul politic Vlad Adamescu.

Nicolae Ceauşescu - FOTO: Fototeca online a comunismului românesc

Peste trei sferturi dintre români cred că înainte de 1989 România era o țară mai bogată, iar peste jumătate consideră că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România. 

Președintele Nicușor Dan a reacționat și a transmis că, dincolo de faptul că percepția românilor este una greșită, vina o poartă politicienii, dar și dezinformarea.

„În opinia mea, principalul motiv pentru care tot mai mulți români idealizează comunismul este dezamăgirea profundă față de clasa politică din ultimele trei decenii. Corupția, lipsa de transparență, promisiunile nerespectate și sentimentul de nedreptate au slăbit încrederea oamenilor în prezent și în viitor. Când speranțele sunt înșelate ani la rând, nostalgia devine o reacție firească, chiar dacă se bazează pe o imagine distorsionată a trecutului”, a precizat Nicușor Dan, pe Facebook.  

Adevărul incomod despre admiratorii lui Ceaușescu

Experții consultați de „Adevărul”, politologul Marius Ghincea, de la Universitatea ETH Zurich din Elveția, și analistul politic Vlad Adamescu, cofondator al think-tank-ului Politică la Minut și co-președinte al Centrului pentru Democrație și Bună Guvernare, consideră că explicația dată de președinte nu este suficientă.

Marius Ghincea pornește de la ideea că teza potrivit căreia principalele cauze ale percepției pozitive a populației față de comunism ar fi lipsa de educație și de informare corectă privind ororile regimului comunist este eronată, iar datele furnizate chiar de studiul INSCOP o contrazic empiric. În opinia sa, dacă această teză ar fi fost corectă, ar fi trebuit să observăm în datele INSCOP că românii nu sunt la curent cu realitățile sociale și politice ale perioadei comuniste. Însă datele arată contrariul, spune Ghincea, iar românii sunt foarte bine informați cu privire la vicisitudinile, crimele și restricțiile definitorii ale comunismului în România.

Totuși, el nu exclude din ecuație faptul că nostalgia românilor față de acest trecut sunt provocate și de politicieni.

„În raport cu cetățeanul de rând, politicienii greșesc pentru că deseori nu îi iau în serios suficient de mult. Asta se vede și în toate mesajele care implicit sau explicit postulează că românii au percepții pozitive față de comunism pentru că sunt fie prea proști, fie sunt manipulați de propaganda rusă. Asta arată cât de puțin credit acordă politicianul român obișnuit electoratului. Mai mult respect pentru românul mediu statistic ar îmbunătăți relația dintre politician și cetățean”, spune Ghincea.

Eroarea lui Nicușor Dan

Vlad Adamescu nuanțează și spune că președintele Nicușor Dan ratează o parte a explicației:

„Președintele a dat două explicații. Una, extinderea dezinformării și faptul că lumea este dezinformată cu privire la diverse aspecte, inclusiv care au legătură cu comunismul. Și această idee că sunt nemulțumiți de clasa politică. Amândouă sunt adevărate, dar ratează o parte esențială din punctul meu de vedere, și anume impactul pe care îl are nesiguranța economică a românilor. Sau percepția de nesiguranță economică. Și asta vedem și în sondajul respectiv. Vedem că sunt foarte mari diferențe când vine vorba de răspunsuri. În funcție de mediu, adică în București 40% îl vor înapoi pe Ceaușescu, consideră că a fost un lider bun în mediul rural, 74%”.

Și asta nu este tot. Vlad Adamescu menționează că statistica indică în mod clar că principala cauză a nemulțumirilor populare ține de factorul economic: „În al doilea rând, și asta e cea mai importantă statistică în acest sondaj, după părerea mea, vedem că 89% dintre cei care au venituri foarte mici, nu reușesc să aibă suficient de la o zi la alta, 89% consideră că Ceaușescu a fost un lider bun, față de în jur de 40%, nu mai știu exact, 40% care îl consideră un lider bun, dar care nu au probleme din punct de vedere la veniturile și așa mai departe. Și de aia mi s-a părut că nu surprinde, că și președintele nu a susprins și acest aspect foarte important, că e vorba și de o problemă economică și de inegalități și inechități economice.”

De altfel, datele oficiale arată faptul că România se află printre campioanele inechității Cifrele Eurostat demonstrează acest lucru, mai spune Adamescu.

Ce riscăm

„Avem diferențele uriașe dintre regiuni din România. Dacă ne uităm pe datele de la Eurostat, sunt printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Ai București la 190% din media de dezvoltare UE și Moldova-Nord Est la 44%. Sunt niște diferențe extraordinare care automat generează frustrare, frustrare care se vede și în acest sondaj”, punctează Adamescu.

Marius Ghincea avertizează că nemulțumirile tot mai mari ale populației nu anunță nimic bun. Iar marii câștigători vor fi reprezentanții dreptei radicale.

„Nemulțumirea existentă în societate este elementul critic care produce lipsa de predictibilitate politică, cu potențialul de a duce la tensiuni sociale majore. Totodată, este energia care hrănește dreapta radicală, care în prezent continuă să fie singura care răspunde acestor nemulțumiri și neîncrederi structurale în instituțiile statului și în vechea clasă politică. Eu nu cred că măsurile de austeritate adoptate de guvern vor duce la reducerea acestor nemulțumiri, ci le va amplifica. Asta pentru că aceste măsuri sunt regresive, atacă pe cei mai vulnerabili din societate și protejează pe cei mai privilegiați și mai bogați dintre noi”, mai spune expertul.

Soluțiile există, însă ar fi nevoie ca autoritățile să recunoască faptul că această problemă este una reală. Iar faptul că permanent se dă vina pe Rusia și pe dezinformare, dar se evită orice fel de dezbatere despre adevăratele cauze obiective ce stau în spatele nemulțumirii oamenilor nu are cum să ajute.

Factorii economici culturali care explică situația

„Ce este de făcut depinde de identificarea corectă a cauzelor structură, care trec de acțiunile de dezinformare și polarizare sprijinite de Rusia. Trebuie să înțelegem că Rusia lucrează cu materialul clientului și că o soluție trebuie să se concentreze pe factorii structurali, înainte de orice. Aici putem identifica doi factori structurali: precaritatea, rezolvarea asimetrică și inegalitatea generalizată din multe regiuni ale țării. Acești factori socio-economici explică mare parte, dar nu tot, din ce observăm în societate. O vedem clar în datele de la ultimul exit poll. O vedem în bazinele electorale și în pozițiile publice ale unor categorii mari de cetățeni”, explică Marius Ghincea.

În plus, mai spune politologul român din Zurich, pe lângă acești factori economici, materiali, avem și factori structurali de natură culturală. „Ultimele două decenii au adus schimbări sociale, de cultură și valori extrem de mari. Acestea duc la derută, la anxietăți culturale, la frica de schimbare. Statul și elitele culturale ar fi trebui să le explice mai bine și să găsească mecanisme de ameliorare a disonanțelor ce au apărut. Nimic de acest fel nu s-a întâmplat. Așadar, avem factori economici și factori culturali care explică mare parte din ce vedem. Acești factori sunt ulterior folosiți de actori extremiști interni și externi pentru a amplifica polarizarea și radicalizarea discursului public. Dar cauzele structurale rămân economice și culturale. Acestea au nevoie de un răspuns sistematic din partea statului”, punctează Marius Ghincea.

Un detaliu care le-a scăpat multora este că, potrivit sondajului, 40% dintre persoanele cu educație universitară îl admiră pe Nicolae Ceaușescu, adică aproape jumătate dintre cei care au mai mult decât studii medii. Cifra este uriașă, consideră Vlad Adamescu.

Ce ar fi de făcut

„Mi se pare important că mai trebuie să explicăm poziția acestor 40% care, într-adevăr, sunt mulți. Pentru că, într-adevăr, sunt oameni care au studii, Sunt și cei din București care o duc bine. Sunt și cei care declară că nu au probleme financiare, să zicem. Sunt cei cu educație universitară care se declară nostalgici sau care consideră că Ceaușescu a fost un lider bun. Și atunci cred că ne mai trebuie o variabilă care să explice procentul ăsta mare. Iar variabila asta, din punctul meu de vedere, este o variabilă culturală”, mai spune el.

În opinia lui Vlad Adamescu, în discuție intervine și ideologia și faptul că mulți dintre cei care cred că în anii comunismului era mai bine nu împărtășesc neapărat valorile pro-europene sau o parte a lor: „Aceștia sunt oameni care o duc bine, dar nu sunt de acord cu valori cosmopolite din marile orașe, cu valorile pro-europene și au, poate, și o anumită nostalgie după ceea ce ei consideră măreția din timpul comunismului, când România conta pe plan internațional, iar Ceaușescu mergea în vizite externe și veneau președinți americani în România. Dar dacă într-adevăr pe atunci România conta, conta pentru că aveam un context geopolitic care nu se poate replica în prezent.”

În același timp, Vlad Adamescu vede două soluții pentru ca românii să nu mai fie prizonierii unui trecut pe care îl consideră în mod eronat a fi fost glorios.

„Eu văd două tipuri de soluții. Una, care e mai simplă, în sensul în care politicienii și autoritățile în general trebuie să învețe să comunice mai transparent, mai des și mai deschis cu oamenii. Am văzut care au fost efectele a 10 ani de Klaus Ioahnnis în care nu se comunica deschis. Și aici sunt lucruri foarte concrete care pot fi făcute. De exemplu, să avem conferințe de presă în care să ni se explice exact care sunt toate dovezile referitoare la anularea alegerilor de anul trecut. Să vedem desecretizarea ajutorului militar către Ucraina și să se explice clar de ce e nevoie să procedăm astfel. Adică să vină decidenți ai statului să comunice lucrurile astea, nu să trebuiască oamenii din presă sau noi, societatea civilă, să explicăm ceea ce a trebuit să explice statul. Și în al doilea rând, și asta e mai complicat și mai îndelungat, să reduci decalajele astea enorme dintre regiuni cu politici publice care sunt targetate”, încheie Vlad Adamescu.

Ce spune sondajul

Un sondaj INSCOP Research, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Comunist (IICCMER), arată că 77,2% dintre români cred că înainte de 1989 România era o țară mai bogată decât în prezent, iar 55,8% dintre români cred că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România. 

În același timp, sondajul arată că 89% din cei cărora nu le ajunge venitul pentru strictul necesar au o părere bună despre Nicolae Ceaușescu.

Mai departe, 44% dintre bucureșteni consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun, față de 74% în rural. Nu în ultimul rând 88% din cei care au doar educație primară se declară admirativi pentru dictatorul comunist, față de cei 40% care au educație universitară.