Nostalgia după comunism revine în forță: peste jumătate dintre români evaluează pozitiv regimul trecut SONDAJ
0Românii evaluează pozitiv perioada de dinainte de 1989, comparativ cu situația actuală. Peste 70% cred că România era o țară mai bogată decât în prezent, iar peste 50% consideră regimul comunist un lucru bun.

77.2% dintre români cred că înainte de 1989 România era o țară mai bogată decât în prezent, în timp ce 18.4% consideră că era o țară mai săracă decât în prezent, în timp ce doar 27.4% dintre români cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție bună. 63.5% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție greșită.

Datele sondajului „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei”, realizat de INSCOP Research, la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), reflectă o nostalgie pentru perioada de dinainte de 1989. „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei”, realizat de INSCOP Research, la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER)”, spune șeful INSCOP, Remus Ștefureac.

„Ne aflăm, din păcate, într-un moment în care nostalgia față de regimul comunist nu mai este doar o chestiune de opinie sau o vulnerabilitate culturală. Este, o spun răspicat, o problemă de securitate națională”, atrage atenția prof.univ.dr. Daniel Șandru, Președinte executiv al IICCMER.
Profesorul semnalează că România este la doar „un pas de un scenariu catastrofic”. Potrivit datelor sondajului, sunt optimiști cu privire la direcția țării mai ales tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din urbanul mare, cei cu un venit mai ridicat și angajații la stat. Pesimiste sunt în special persoanele cu educație primară, din rural, și cu un venit mai redus, dar și utilizatorii TikTok.
Peste 50% consideră regimul comunist un lucru bun

55.8% dintre români cred că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România (s-au întâmplat mai multe lucruri bune, decât lucruri rele). 34.5% sunt de părere că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru rău pentru România (s-au întâmplat mai multe lucruri rele, decât lucruri bune). 9.6% nu știu / nu pot aprecia, iar 0.1% nu răspund.
De asemenea, 48.4% dintre cei chestionați sunt de părere că se trăia mai bine înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 34.7% cred că se trăia mai rău, iar 13.2% că se trăia la fel. 3.7% nu știu sau nu răspund.
8% dintre respondenți consideră că era mai multă corupție înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 65.1% cred că era mai puțină corupție, iar 20.2% că era la fel de multă corupție. Ponderea non-răspunsurilor este de 6.7%.
Datele relevă și alte aspecte: 9% dintre cei intervievați sunt de părere că era mai multă libertate înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 80.9% cred că era mai puțină libertate, iar 6.8% că era la fel de multă libertate. 3.3% nu știu sau nu răspund.
75.1% dintre respondenți consideră că era mai multă siguranță publică înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 12.1% cred că era mai puțină siguranță publică, iar 10.8% că era la fel de multă siguranță publică. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.1%.
În același timp, 48.6% dintre cei chestionați sunt de părere că accesul la servicii de sănătate era mai ușor înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 22.7% cred că accesul la servicii de sănătate era mai greu, iar 21% că accesul la servicii de sănătate era la fel. 7.8% nu știu sau nu răspund.
Informarea față de perioada comunistă
la polul opus, întrebați cu privire la interesul față de perioada comunistă, 14.3% dintre respondenți spun că îi interesează perioada comunistă din istoria României foarte mult, 22.5% destul de mult, 21.1% destul de puțin, iar 39.5% foarte puțin / deloc, iar 2.6% nu știu sau nu răspund.

De asemenea, întrebați dacă sunt de părere că au suficiente informații pentru a-și face o părere despre perioada comunistă din istoria României, 37.6% dintre cei chestionați răspund cu siguranță da, 30.6% probabil că da, 14.0% probabil ca nu, iar 15.7% cu siguranță nu. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.1%. Întrebați care a fost principala sursă de informații despre perioada comunistă, 34.8% dintre respondenți răspund că au trăit in acea perioadă. 14.2% spun că au informații de la părinți, bunici sau alte rude, 7% de la școală, 5.4% din cărți sau filme documentare, 3.1% de pe internet, 2.8% din mass media (tv, ziare), 0.4% de pe rețele sociale. 0.2% menționează altă sursă de informații, 0.3% declară că nu s-au informat, iar 0.2% nu știu sau nu răspund.

„Cercetarea INSCOP-IICCMER indică o nevoie acută de politici publice care să abordeze nemulțumirile structurale (sărăcie, inegalități, corupție) și carențele informaționale și educaționale (cunoașterea istoriei reale)”, concluzionează Remus Ștefureac.
Datele cercetării au fost culese în luna iulie 2025, pe un eșantion de 1500 de respondenți, cu o eroare de +/-2.5%.