STUDIU. Liceenii români, orientați spre valorile de stânga. Psiholog: De fapt, tinerii nu sunt interesați de politică
0Un studiu realizat de fundația World Vision România arată că majoritatea liceenilor din România sunt orientați spre stânga axei politice și vor ca statul să se implice mai mult în asigurarea bunăstării lor. Concluziile cercetării au fost explicate de psihologul Mihai Copăceanu.
Cele mai disputate teme în rândul tinerilor sunt armata obligatorie (56 la sută s-au declarat împotriva ei, 44 la sută - pentru), cenzura pe internet (55 la sută sunt împotrivă, iar 45 pentru pro) și legitimarea homosexualității (53 la sută pentru, 47 la sută sunt împotrivă).
Cum văd tinerii statul român
„Majoritatea tinerilor liceeni (78%) sunt orientați valoric spre stânga axei ideologice. Peste 90 la sută dintre liceeni vor ca statul să asigure sănătate de calitate tuturor, indiferent de venituri, vor ca statul să asigure educație de calitate, vor ca statul să garanteze drepturile egale ale cetățenilor”, arată concluziile studiului realizat de organizația neguvernamentală World Vision România.
Majoritatea liceenilor intervievați cred că votul lor contează sau va conta, însă nivelul perceput de informare a tinerilor cu privire la rolul și prerogative principalelor funcții politice este sub-mediocru, concluzionează autorii studiului.
Cei mai mulți tineri incluși în cercetarea publicată de World Vision România consideră că mediul trebuie protejat cu orice preț, că rolul statului este să aibă grijă de fiecare cetățean, că fiecare român poate face ceva pentru dezvoltarea țării și că principalul rol al statului este să garanteze drepturile și libertățile cetățenilor și că statul ar trebui să investească mai mult în sistemul public de educație.
Armata obligatorie și cenzura, subiecte de dezbatere
Temele care vizează drepturile și libertățile individuale au fost subiectele de interes în care opiniile au fost împărțite în mod echilibrat. Cele mai intens disputate teme sunt armata obligatorie, cel puțin în rândul băieților, cenzura pe internet și legitimarea homosexualității, adaugă autorii studiului.
„Una dintre cele mai interesante constatări ale acestui studiu este diferența semnificativă între fete și băieți în ceea ce privește orientarea valoric-ideologică. Pe de o parte, avem fete care afirmă tot mai accentuat valori ale drepturilor individuale, care reflectă opinie privind rolul femeii, drepturile minorităților sexuale, libertatea de exprimare, iar pe de altă parte avem băieți care îmbrățișează atitudini mai conservatoare cu privire la aceste aspecte”, arată studiul denumit „Profilul ideologic al liceenilor din România”.
Analiza a vizat orientarea liceenilor pe axa ideologică, proiecția lor asupra vieții, evaluarea interesului politic și identificarea nivelului de cunoaștere a rolului și prerogativelor pentru principalele funcții politice eligibile în anul electoral 2024 în România, arată autorii cercetării.
„Studiul a avut un eșantion de 575 de liceeni din 34 de județe din toate regiunile țării, inclusiv București-Ilfov, atât din mediul urban cât și din mediul rural”, a informat World Vision România.
Potrivit psihologului Mihai Copăceanu, interesul tinerilor pentru politică a rămas scăzut în România, arată psihologul Mihai Copăceanu.
„Chiar autorii studiului susțin faptul că nivelul perceput de informare a tinerilor liceeni cu privire la rolul și prerogative principalelor funcții politice este sub-mediocru cu o medie de 4,58 puncte pe o scală de la 1 la 10. Ce înseamnă acest rezultat? Că tinerii nu sunt interesați de politică, că în afară de primar și de președinte nu au prea multe cunoștințe despre alți politicieni și mai ales despre ideologiile unor partide. Și că este nevoie de mai multă educație politică”, a declarat, pentru adevarul.ro. psihologul Mihai Copăceanu.
Tinerii, încrezători în propriile decizii
Un aspect pozitiv remarcat de psihologul Mihai Copăceanu este încrederea pe care tinerii o au în propriul vot.
„Încrederea în forțele proprii este un atribut și o caracteristică a vârstei, însă în realitate procentul tinerilor care se prezintă la vot este deosebit de scăzut, drept dovadă interesul lor scăzut pentru alegeri și pentru implicarea în deciziile statului. Se remarcă limpede o nevoie de a introduce în școală mai multe teme de discuții despre ideologie, politică și rolul statului, nu doar cu referire la o disciplină anume. Fără a exista o informare, o cunoaștere și o dezbatere despre rolul statului, evident că pentru menținerea unei siguranțe personale, familiale, sociale și financiare cineva trebuie să fie responsabil și răspunsul cel mai la îndemână este Statul. Statul să ne asigure protecția, sănătatea, bunăstarea, dar acest lucru nu îi poziționează pe tineri automat în ideologia de stânga”, afirmă psihologul Mihai Copăceanu.
Cercetarea oferă și unele motive de optimism, una din concluzii fiind că majoritatea tinerilor consideră că fiecare cetățean poate face ceva pentru dezvoltarea țării.
„Toate datele necesită o evaluarea din punct de vedere al semnificației termenilor pentru tineri. Dacă vorbim despre cenzură, majoritatea liceenilor din mediul rural (54 la sută) sunt pentru introducerea cenzurii în mediul online. Aceasta nu înseamnă că vorbim de un stat autoritar, unde accesul la internet este îngrădit și controlat, așa cum vedem în unele state dictatorial. Ce vor să spună tinerii este că e o nevoie de reglementare a conținutului din mediul online, de o formă de cenzură care să asigure o calitate a informației din mediul online contra fake-news-ului, a informațiilor toxice și nesănătoase mintal”, arată psihologul Mihai Copăceanu.