România școlilor cu WC-uri în fundul curții. „Toaleta aceea e simbolul comunității care nu are grijă de școală”
0La peste 17 ani de la intrarea României în Uniunea Europeană, în țara noastră încă sunt aproape 200 de școli cu grup sanitar în curte, fapt demn de Evul Mediu, nu de o țară care se vrea educată, civilizată și cu infrastructură.
Aproape 200 de școli din România au încă WC-ul în fundul curții, ca în secolul al XIX-lea. Conform datelor furnizate de către Ministerul Educației la solicitarea ”Adevărul”, în România mai sunt, la ora actuală, conform raportărilor inspectoratelor școlare, încă 189 de unități de învățământ cu grup sanitar în curte. Ceea ce înseamnă că în secolul XXI mii de elevi din toată România încă trebuie să meargă la grupuri sanitare în exteriorul clădirii în care învață.
După cum spun reprezentanții Ministerului Educației pentru ”Adevărul”, cele mai multe școli cu WC în curte sunt în județele Botoșani și Vaslui, cu peste 20 de astfel de unități de învățământ în fiecare dintre cele două județe. Alte județe cu un număr mare de școli cu grup sanitar în curte sunt Dolj și Tulcea.
Marți 16 iunie, Ligia Deca, ministrul Educației, a făcut o vizită în județul Argeș. Iar ”Adevărul” a întrebat-o când va veni ziua în care nu va mai fi nicio școală în România cu grup sanitar în curte.
”În acest an, avem un buget de aproximativ 30 milioane de lei, sumă ce acoperă într-un mare procent cele aproape 200 de unități de învățământ cu grup sanitar în curte. Dacă autoritățile locale se vor mobiliza pentru a accesa acești bani, până la finalul acestui an am putea rezolva problema școlilor cu grup sanitar în curte”, a declarat ministra Ligia Deca.
Ungaria și Serbia nu au școli cu grupuri sanitare în curte
Comparativ cu anul școlar 2018-2019, când în România erau 2.219 școli cu toalete neconforme, numărul acestora a scăzut cu 90%. ÎCu toate acestea, problema persistă.
În septembrie 2022, Sorin Cîmpeanu, pe atunci ministru al Educației, spunea că „nu are legătură toaleta în curte cu calitatea educației, din moment ce mulți dintre noi am făcut performanță învățând în aceste școli”.
În foarte scurt timp, prim-ministrul de atunci, liberalul Nicolae Ciucă, l-a apostrofat pe Sorin Cîmpeanu pentru declarația sa, spunând: „Aceste toalete nu trebuie să mai existe în România anului 2024. Mi se pare absolut incredibil”.
”Adevărul” a cerut informații statistice privind numărul de școli cu grupuri sanitare în curte și de la autoritățile din Ungaria și Serbia. Și, conform răspunsurilor transmise de către oficiali guvernamentali din cele două țări, nici Ungaria, și nici Serbia nu au școli cu grupuri sanitare în curte. Încă o dovadă că România e la coada Europei la acest capitol.
„Problema școlii noastre e că nu prea știm ce să facem cu ea”
„Adevărul” a stat de vorbă cu mai mulți experți în educație legat de această problemă importantă a infrastructurii școlare din țara noastră.
„Problemele educației sunt la toate nivelurile, inclusiv la acesta - elementar - al construcțiilor și al dotărilor școlare. Această dimensiune a învățământului a fost trecută în sarcina administrației locale (bugetată și ea tot de stat). E limpede că sunt comune în care tot ce vine de la buget se împarte pe salarii și nu mai există fonduri pentru a construi grupuri sanitare decente, pentru a face lucrări de reparație sau - măcar - pentru a înlocui consumabilele în școli. Numai că reprezentații acelor ”unități administrativ-teritoriale” vor mobiliza populația la vot în acest an, astfel că - deocamdată - nimeni nu le va cere socoteală. Problema școlii noastre e aceea că nu prea știm ce să facem cu ea”, a declarat pentru ”Adevărul” expertul în educație Mihai Maci.
”Grija pentru elevi trebuie să pornească de la grupurile sanitare”
„Sunt mulți elevi pe care îi pierdem pe parcurs și trebuie să avem grijă de ei, elevii trebuie să fie motivați. Grija pentru elevi trebuie să pornească de la grupurile sanitare. E un element atât de simplu și atât de vizibil. Toaleta aceea din curtea școlii e simbolul vizual de la care pornim, e simbolul comunității care nu are grijă de școală. Contează extraordinar de mult. Elementele mici fac diferența. Țările care au investit într-o echitate la nivel de pregătire și dezvoltare a învățământului și a infrastructurii școlare. Fie că te duci la o școală de la oraș sau la una de la țară, trebuie să ai aceleași condiții”, este de părere Ovidiu Pânişoară, doctor în Științele Educației, profesor și coordonator de doctorat la Universitatea din București.
Se încarcă comentariile...
