Profesorii, fără apărare în faţa elevilor agresivi
0Profesorii atrag atenţia că lipsesc instrumentele reale pentru a combate cazuri precum cel al profesoarei înjunghiate la oră de un elev, la Colegiul „Ion Creangă“ din Bucureşti, în timp ce psihologii pun violenţa pe seama situaţiei personale a tânărului.
Un elev de 16 ani de la Colegiul Național „Ion Creangă” din București a fost arestat preventiv pentru 30 de zile pentru tentativă de omor calificat, port fără drept de obiecte periculoase și tulburarea liniștii și ordinii publice, după ce și-a înjunghiat profesoara de limba japoneză, o femeie de 26 de ani. Motivul: cadrul didactic ar fi urmat să le dea un test copiilor. Mai înainte, băiatul și-ar fi anunțat intențiile pe un grup de WhatsApp.
Totul s-ar fi întâmplat miercuri, 5 aprilie, în jurul orei 12.30, în timp ce profesoara împărțea foile cu teste către elevi.
„În momentul în care a ajuns la banca inculpatului, acesta din urmă a lovit-o cu un cuțit în gât, provocându-i o plagă înjunghiată în regiunea cervicală anterioară”, explică procurorii.
Anchetatorii spun că băiatul ar fi premeditat fapta pentru că s-ar fi interesat de pedeapsa aplicabilă, s-a înarmat cu un cuțit și a planificat modul în care urma să acționeze, acceptând că acţiunile sale pot duce la decesul victimei. La audieri, acesta ar fi spus că nu a avut un motiv pentru care a recurs la acest gest, ci doar că așa a simțit să facă, potrivit unor surse judiciare.
Ce riscă elevul
Avocatul Adrian Cuculis a declarat pentru „Adevărul” că minorii răspund penal după vârsta de 16 ani, iar în cazul elevului se poate vorbi de maximum șapte ani de închisoare, deoarece „discutăm despre o tentativă la omor și nu o faptă consumată”.
În cazul infracțiunilor comise de minori, specialistul subliniază că mai există și alte pedepse, precum „consemnul la final de săptămână sau internarea într-un centru medical”, dar și „urmarea unor cursuri de reabilitare”. Atunci când minorii împlinesc vârsta de 18 ani, judecătorul poate decide dacă ei vor fi mutați în centre de detenție pentru majori.
Ce spune legea
Legea Educaţiei prevede doar sancţiuni administrative aplicate elevilor, iar modificările din martie 2023 ale statutului elevilor prevăd că exmatricularea este permisă doar în cazul celor din învăţământul postliceal, fiind obligatorii 12 clase. Cel care propune sancţionarea abaterilor disciplinare ale elevilor este Consiliul profesoral.
Statutul elevului îi interzice acestuia să introducă în școală sau în perimetrul acesteia orice tipuri de arme care ar putea pune în pericol integritatea fizică și psihică, iar cei care comit astfel de fapte sunt pedepsiţi în funcţie de gravitatea faptei, mergând de la observaţie până la mutarea disciplinară la o altă clasă, cu posibilitatea scăderii notei la purtare.
Pe de altă parte, violența fizică — sub orice formă — se sancționează conform normelor legale în vigoare, adică prin răspunderea penală.
Legile Educaţiei sunt în prezent în Parlament, iar una dintre schimbări se referă la interzicerea comportamentelor „care pot pune în pericol sănătatea sau integritatea fizică/psihică ale beneficiarilor primari și ale personalului din învățământ”, dar nu precizează și sancțiuni.
Profesorii, fără apărare
„Unitățile de învățământ nu au instrumentele reale, necesare și concrete pentru a lua măsuri imediate și eficiente în situația unor violențe întreptate împotriva salariaților. Sancțiunile/măsurile actuale – precum mutarea disciplinară, scăderea notei la purtare (operabilă doar la sfârșitul anului școlar) – sunt complet lipsite de eficiență. La ora actuală, în multe școli avem probleme legate de violență, de consumul de droguri și nu numai. Multe dintre aceste cazuri nu ajung în mass-media, dar primim săptămânal astfel de semnale. Am cerut – nu o dată – aprobarea unui statut al personalului din învățământ, care să prevadă și sancțiuni drastice în situații precum cea de la Colegiul Național „Ion Creangă“, însă niciun Guvern nu și-a dorit și nu și-a asumat un astfel de act normativ. Avem nevoie de o legislație care să ofere pârghii angajaților să ia măsuri în astfel de cazuri. Avem nevoie de consilieri și psihologi școlari care să discute cu elevii și părinții pentru a preîntâmpina asemenea fapte”, a declarat Marius Ovidiu Nistor, președintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“.
O părere asemănătoare are și Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, care spune că în sistemul educațional este nevoie de un cadru legal care să permită controlul elevilor, astfel încât aceștia să nu mai poată intra în unitățile de învățământ cu obiecte periculoase, fie că e vorba de arme sau droguri. „Trebuie să existe consilieri în școli, angajați ai MAI care să intre în școli și să verifice astfel de sugestii”.
Miruna Croitoru, președinta Consiliului Național al Elevilor, susţine că percheziţionarea elevilor, fără o sesizare pertinentă și verificabilă, nu este o soluție, luând în calcul că astfel de fapte se pot realiza cu orice fel de obiect ascuțit.
Ministerul Educației a transmis că situația este una regretabilă și că o monitorizează atent. Ligia Deca condamnă orice act de agresiune din şcoală și atrage atenția că inițiativele instituționale trebuie dublate de o atitudine responsabilă a tuturor celor implicați în educație și de un parteneriat real școală-familie.
Ce spun specialiştii
Potrivit specialiștilor, gestul elevilor ar putea fi o consecinţă a presiunilor la care sunt supuşi. Medicul Gabriel Diaconu susţine că un copil simte nevoia să arate că e capabil de violenţă fie pentru că a fost victimă, fie pentru că acasă trăieşte într-un mediu nesigur.
„Așa cum știm, în adolescență, reacțiile sunt greu de gestionat și, uneori, chiar de prevenit. Ei (n.r. - adolescenții) acționează foarte impulsiv când sunt furioși, iar în unele cazuri, sunt chiar confuzi când fac astfel de acte”, explică, la rândul lui, psihologul Mihai Copăceanu.
„Noi părinții punem presiune pe copii, exagerăm cu aceste note și probabil că unii dintre ei încearcă efectiv să își apere teritoriul în cadrul familiei”, spune Iulian Cristache, reprezentantul asociaţiilor de părinţi, menţionând că este necesară şi o anchetă în familie.
Se încarcă comentariile...
