Noile legi ale Educației mai mult încurcă decât descurcă
0Proiectele de legi ale Educației aflate acum în posesia presei și atribuite actualului ministru al Educației, Ligia Deca, nu doar că nu schimbă paradigma în Educație, dar sunt și mai prost redactate și mai greu de înțeles, comparativ cu cele ale predecesorului său.
„Rar mi-a fost dat să văd un articol de lege mai prost redactat şi greu de înţeles. Chiar şi pentru cei care au lucrat o viaţă întreagă în învăţământ este dificil de înţeles ce vor şi ce şi-au propus autorii legilor Deca să facă din examenul de Bacalaureat”, punctează expertul în educație Ștefan Vlaston cu privire la proiectul noilor legi ale Educației.
Potrivit proiectului privind învățământul preuniversitar în varianta noului ministru al Educației Ligia Deca, absolvenții care vor susține Bacalaureatul vor putea da acest examen atât în timpul anului școlar, cât și după terminarea lui. Astfel, în timpul anului școlar, sunt programate trei probe: B, C și F.
Examene în timpul anului școlar
Mai exact, proba B este una care evaluează competențele lingvistice în două limbi de circulație internațională, constă în două examene la două limbi de circulație internațională, rezultatul evaluării exprimându-se prin niveluri de competență corespunzătoare celor din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine. Documentul nu spune însă dacă este vorba despre examene scrise sau orale.
Proba C este una de evaluare a competențelor digitale, în timp ce proba F este cea care evaluează competențe de bază complementare profilului. Aceasta înseamnă că absolvenții de la profilul umanist vor da examen la matematică, iar cei de la profilul real, la una dintre disciplinele socio-umane, la alegere între Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie, complementar disciplinelor alese pentru proba E.
După absolvirea clasei a XII-a, candidații ar urma să susțină la Bacalaureat o probă orală de evaluare a competențelor de comunicare în Limba română, o probă scrisă la Limba și literatura română, o alta la Limba maternă și o probă scrisă obligatorie specifică profilului sau specializării. Aceasta din urmă – proba E – ar urma să fie compusă din două examene scrise obligatorii la Matematică și una la alegere între Informatică, Fizică, Chimie și Biologie – pentru elevii de la profilul real, specializarea matematică-informatică; la Fizică-Chimie, Biologie, Matematică sau Informatică și una la alegere, alta decât cea la care s-a susținut proba obligatorie, pentru cei care au terminat specializarea Științele Naturii. Absolvenții de la profilul umanist, specializarea Filologie, ar urma să susțină examen la Limba și literatura străină și una la alegere între: Istorie, Geografie sau Știinţe socio-umane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie.
Pentru a promova examenul, candidații trebuie să obțină la examene minimum 5, media neputând să fie mai mică de 6. „Structura examenului de Bacalaureat este asemănătoare celei prezente acum în şcoală, cu excepția verificărilor din timpul anului şcolar care nu au o prea mare relevanţă, nota 5 sau nivelul mediu sunt suficiente. Examenele ținute în școală, cu profesorii clasei, nu au o miză prea mare, promovează toți elevii și cu note mari. Elevii nu vor acorda prea mare atenţie acestor probe, ştiind că le vor promova indiferent de nivelul de pregătire. Aceste probe nu sunt înregistrate audio-video şi nu există posibilitatea verificării dacă notele acordate au fost şi meritate”, este de părere profesorul Ștefan Vlaston.
Admitere suplimentară la toate liceele
O altă prevedere care a iscat aprige discuții în timpul mandatului lui Sorin Cîmpeanu și menținută în varianta Deca a proiectului este admiterea suplimentară la liceu, organizată după examenul național de Evaluare Națională. Doar că, în varianta actuală, toate liceele au această posibilitate, nu doar colegiile naționale, acolo unde există concurență. Potrivit lui Eugen Ilea, vicepreședintele Federației Naționale a Părinților, asociația se va opune acestei prevederi. „Din punctul nostru de vedere și din punctul de vedere al specialiștilor care au gândit la vremea respectivă o asemenea accedere în sistemul liceal prin repartizare computerizată în urma unei Evaluări Naționale, considerăm că este cel mai adecvat”, a spus Ilea.
La rândul lor, organizațiile de elevi se opun acestei prevederi. Reprezentanții Consiliului Național al Elevilor consideră că sistemul admiterii suplimentare s-ar putea concretiza în meditații private, nivel de stres ridicat și dificultate crescută în alegerea filierei și liceului potrivit. „Este impropriu să vorbim despre desegregare școlară, atunci când sunt aduse concomitent și propuneri precum admiterea diferențiată la liceu, care aduc după sine o serie de acțiuni de competitivitate și elitism excesiv. Privim cu optimism, însă, noua structură a examenului de Bacalaureat care urmează a fi bazat pe evaluarea unor competențe-cheie, regăsite în trunchiul comun, și elaborarea noilor programe și planuri-cadru pentru liceu axate pe competențe, pentru elevii care vor începe clasa a IX-a în septembrie 2023” – a declarat Miruna Croitoru, președinta Consiliului Național al Elevilor.
Asociația Elevilor din București și Ilfov a lansat o petiție online împotriva organizării unui examen de admitere la nivel de instituție sau pentru fiecare profil, din proiectul legii educației preuniversitare, varianta Deca. „Această dublă admitere este o povară pentru un copil de 14 ani, care ar trebui să își dubleze numărul de meditații, de ore nedormite și nivelul de stres”, argumentează elevii.
Noile proiecte de legi ale Educației ar urma să fie prezentate în Guvern până la data de 15 februarie, pentru ca mai apoi să fie aprobate de Parlament până pe 15 martie, conform calendarului agreat de coaliție.
Se încarcă comentariile...
