La prima dezbatere națională pe marginea reformei din învățământ ministrul David a participat doar 15 minute. Cele mai importante subiecte
0Prima dezbatere națională pe marginea orarului modificat al elevilor de liceu a fost organizată pe, 11 februarie, în incinta Universității Politehnica București. La discuții au participat secretari de stat, consilieri din cadrul ministerului, profesori, jurnaliști, reprezentanți ai societății civile, părinți, elevi și studenți.
Prima dezbatere națională despre planurile-cadru de liceu a avut loc în format fizic la Politehnica București marți, 11 februarie, începând cu ora 16.00. Evenimentul a durat trei ore și a fost unul fără precedent. Putem spune, fără să exagerăm, că am asistat la un moment istoric în învățământul românesc. Nici un ministru nu a mai procedat în acest fel până acum. De obicei, deciziile erau luate la nivel de instituție, în urma unei dezbateri publice clasice. Daniel David este primul ministru care decide să-și aducă propunerile în mijlocul oamenilor, lăsându-le și lor cuvântul.
La ora 16.10, la scurt timp după începerea dezbaterii, ministrul Daniel David a plecat la Guvern și nu a mai revenit. Ministrul a participat la o întâlnire cu sindicatele din învățământ și a urmărit dezbaterea online.
La ora 18.45 oamenii din sală au început să întrebe unde este ministrul Educației, au devenit vocali și au solicitat insistent prezența acestuia la dezbatere. Daniel David însă nu a mai revenit, discuțiile s-au încheiat fără prezența sa.
Dezbatere națională pe planurile cadru de liceu. Cele mai importante declarații
Mihnea Costoiu, rectorul Politehnica București: „Suntem bucuroși că găzduim acest eveniment”
Daniel David: „Mă bucur că suntem aici, oameni cu perspective diferite, avem un scop: grijă ca educația să nu devină un risc pentru națiune, ci o oportunitate”.
„La început de mandat am început cu discuția pe planurile cadru. Motiv de scandal. Dar sunt responsabil. Să nu ne transformăm copiii în hamali care să poarte ore peste ore, cursuri peste cursuri, discipline peste discipline”.
„Educația în acest moment este un risc de securitat e națională. Nu mai putem continua asșa. Sper să ajungem la o variantă larg îmbrățișată de sistem, este pentrue elevi dar și profesori”.
„Educația să nu devină un risc, ci o oportunitate pentru copii și țară”.
Daniel David a anunțat că pleacă la o întâlnite la Guvern cu sindicatele.
Bogdan Cristescu, secretar de stat: „Vrem să prezentăm un concept complet. Dacă ne ținem de calendar, avem un timp prevăzut pentru programe școlare, pentru lansarea licitatiei de manuale, avem bani pentru foarmarea proefsională a profesorilor.
„Dacă ne ținem de plan, prima promoție cu clasa a IX-a va fi în anul 2026-2027”.
„Planurile cadru sunt primul pas. Așteptăm propunerile. Suntem deschiși să facem mai bine ceea ce colegii mei au gândit”.
Gabriel Vrânceanu, șeful serviciului Curriculum din Ministerul Educației: „Suntem în fața unui proiect. Nimic nu e definitivat. Proiectul nu trebuie să fie de la bun început mulțumitor din punctul de vedere al orelor. Avem motivații pentru ce am gândit. Avem trei concepte cheie: un proiect fundamentat pe lege, dorim o viziune nouă, avem o continuare de reformă și nu o reviziuire. Al doilea element: consultare. Al trelea element: dezbatere”.
„Dorim colaborare. E prioritar interesul comun. Trebuie să luăm decizii bine cântărite. Dorim o nouă paradigmă. Trebuie să fim empatici și să gândim că orice propunere nu trebuie să diminueze libertatea de alegere a celor din jur”.
„Planurile cadru sunt gândite în spiritul legii. Aplicăm legea”.
„Am constatat oglinda pe care o dă legea și în acești termeni ar trebui elaborate proiectele de planuri-cadru”.
„Rămânem pe un Curriculum centrat pe elev. Fiecare profesor trebuie să contribuie la competențele cheie ale elevilor”.
„Ne concentăm pe învățământ incluziv și pe proiecte viabile pe termen lung, cu posibilitatea intervențiilor periodice”
Reprezentant Inspectoratul Școlar București: „La nivelul Inspectoratului ne vom întâlni, vom face o propunere ministerului care va îngloba mai multe puncte de vedere. Vom face o analiză a provocărilor din punct de vedere adminsitrativ și al resurselor umane. Este important să avem grijă să facem propuneri în așa fel încât profilul absolventului să fie cel pe care îl cere piața muncii”.
Prof. Stroie, despre învățământul tehnologic și dual: „Planurile cadru orientează conținuturile către un conținut aplicativ. Este important că se asigură aceleași conținuturi atât pe varianta clasică, cât și cea duală. Un alt punct important: corelarea ofertei curriculare de formare cu nevoia de pe piața muncii”
„Propunerile planurilor cadru integrează prpunerile pe care le-am primit din partea reprezentanților din mediul economic”.
„Element de noutate: introducerea a disciplinelor de cultură generală aplicată: Matematică aplicată, Informatică aplicată, Fizică și Chimie, Biologie, Economie, Geografia serviciilor și economică”.
„Elevul va adaptat la cerințele profesionale ale câmpului muncii”.
Prof. reprezentant al Colegiului Național „Nicolae Crețulescu”: „Avem în ADN dorința de reformă și de a aduce pentru elevi tot ceea ce este mai bun. Nu avem trunchi comun la liceu tehnologic ci doar curriculum de specialitate. Poate ar fi nevoie un trunchi comun pentru toate calificările”.
„Propunem ca în perioada de practică să inserăm cultură de specialitate”
Camelia Engel, reprezentat al agenților economici din Brașov: „Am pus bazele învățământului dual. Am promovat legislația, iar în 2012 am avut prima generație de elevi în sistem de învățământ profesional de doi ani”.
„Am reușit să calificăm elevi pe piața muncii”.
„Numărul de ore de practică și parctica sunt extraordinar de relevante”.
„Planurile cadru actuale si cele propuse: constatăm că avem un număr mai mic de ore per total față de actualele planuri. Cresc orele de teorie și de specialitate. Diminuarea numărului de ore de practică ne doare destul de tare. Din orele de practică lipsesc în jur de 14 săptămâni din an”.
Reprezentanți ai învățământului de artă și pedagogic: „Avem discipline noi: improvizație instrumentală la clasele a XI-a și a XII-a”
„S-au adus discipline noi în Curruculum de Specialitate și CDOȘ. Avem și o premieră. Introducerea unui opțional laborator de artă complementar. Cei care sunt pe specialziarea muzică vor învăța ce se întâmplă la teatru, arte vizuale, vor avea ocazia de a crea ceva în domeniul altor arte.
„Educatorii devin cadre didactie pentru educație timpurie iar învățătorii rămân doar învățători nu mai sunt și educatori”.
„Curriculum de Specialitate clarifică specializarea și o consolidează”.
„M-am dus în clasă la aXII-ași le-am arătat ce se va întâmpla. Au fost entuziaști. Au gândit un orar. CS răspunde nevoilor lor de formare. Elevii au constatat că disciplinele de specialitate coboară în clasa a X-a. Este un avantaj pentru ei”.
Paul Ciontoiu, reprezentant al elevilor: „Istoria și Geografia: „Este bine ca ele să existe dar dacă se ajunge la un consens pe păstrarea lor asa ele ar trebui înlocui cu materii care ne ajuta să dobândim aceeași comepetențe”.
„Să ne asigurăm că istoria nu se repetă”.
„Înocuirea Istoriei cu o istorie axată pe specializări, pe ceea ce învață elevii la liceu. Istoria Literaturii de exemplu”.
„TC este echilbrat. Dar CȘ și CDOȘ nu sunt egalate și ar putea fi crescut CDOȘ pentru a permite elevului să se specializeze și mai mult. Avem nevoie de o gândire aprofundată”.
Reprezentantul elevilor din București: „Această dezbatere nu ne implică pe noi elevii prea mult. Este important CDOȘ la limbi străine. E importantă păstrarea Istoriei și a Georgrafiei în TC. E necesară introducerea materiei Istoria evreilor și a Holocastului în Istoria generală.
Părinte: „Nu v-ați consultat cu elevii. O întrebare: ați luat în considerare psihologia vârstelor, ce se întâmplă în capul copiilor în această perioadă? Copilul meu nu mai e deloc interesat de educație. Fuge de școală.
Părinte, Iuliana Constantinescu: „Privesc cu mare îngrijorare ce se întâmplă. Nu mai regăsesc elevul niciunde. Se discută pe ore dar unde e elevul? Mi-aș dori să avem sprijin politic pentru această reformă. Avem nevoi de susținere financiară. Nu avem resursă umană calificată”.
Eugen Ilea, reprezentantul părinților: „Avem nevoie de această modificare, planuri cadru adecvate atât pentru elevi cât și pentru școală”.
Elev în clasa a XI-a, Spiru Haret: „Suntem în pragul unei crize intelectuale teribile la nivel național. Vă rugăm să prevenim răul, să nu deculturalizăm copiii. Avem nevoie de Istorie și de Geoografie. Noi nu suntem informați. Suntem ascunși în spate. O problemă: sistemul de învățământ nu atrage cei mai dedicați oameni. Avem nevoie de oameni pasionați. Putem să schimbăm orele în fel și chip dar este vorba despre calitatea de dascăl care se pierde pe zi ce trece.
Profesor: „O oră de gramatică la toate clasele obligatoriu. Copiii nu mai știu să scrie și să vorbească corect. Trebuie să contracarăm cultura digitală. Să se întoarcem la forma scrisă”.
„Limba a treia să se studieze la liceu măcar pe lista de opționale să fie”.
Elev: „Educație fizică și sport în Trunchiul comun. Se recomandă trei ore pe săptămână din partea Parlamentului European. Două ore de sport în TC la toate specializările este o condiție esențială pentru sănătatea elevilor”.
Profesor pedagogic. „Apreciem diversificarea ofertei”
Vrânceanu, secretar de stat: „Cursuri de prim ajutor: le avem în vedere. Cursurile pot fi duse mai departe prin CDOȘ”.
Profesoară de Latină: „Aștept de 40 de ani să văd că avem un învățământ de calitate. Și Limba latină e necesară pentru profilul Uman, mai ales la Filologie. Nu ați precizat nici o diferențiere între specialziarea Filologie și celelate. Latina trebuie să rămână în curriculum de specialitate. Limba Latină e poarta către cultură. Doamna Ecaterina Andronescu ne-a scos de la Bacalaureat”.
„Dacă scoateți Latina din Filologie sunteți într-o situație mult mai blamabilă decât ați fost până acum. Latina este semnul nostru, poarta noastra de intrare în Europa. Vreți să învățăm limba dacă? Sunt doar câteva cuvinte: brânză, varză, viezure, mânz”.
Profesor: „Să gândim trasee agile de extindere a competențelor profesorilor sau specializări noi. O dublă specializare, o conversie făcută mult mai ușor.
Vrânceanu: „Avem fonduri. Ține de noi să le folosim”.
Profesor de sport: „E nevoie de ore suplimentare în TC de educație fizică”.
„Aveți șansa să intrați în istorie ca reformatori. Planurile cadru au aspecte pozitive. Fără Istorie și fără Geografie fără Latină și ore mai puține la Limba română veți intra în istorie. Un atentat la viitorul acestei nații. Elevii trebuie să știe Istoria atunci când se duc la vot”.
Vrânceanu: „Este doar o jumătate de adevăr. Flexibilizăm în funcție de nevoile copiilor cu încredere în profesorii noștri”.
Profesor de sport: „Este un pericol mare că Istoria și Geografia se pot flexibiliza. Românii trebuie să știe Istorie așa cum s-a petrecut ea. Aceste materii trebuie să rămână pe loc”.
„Am fost printre cei care au susținut necesitatea unor ore de Istoria religiei. Să constatăm că la liceu se face mai multă Religie decât Istorie sau Geografie. Cei care vă spun că e nevoie de aceste ore la TC au dreptate”.
Reprezentant Coaliția pentru Educație: „Salutăm planurile cadru, flexibilitatea și autonomia lor. Propunem o flexibilizare și mai mare. În Portugalia există un plan cadru anual. E o propunere. Și mai am o problemă: există profesori care nu au prilejul să se întâlnească, nu au profesorii o oră pe săptămână să vorbească despre școala lor. Să discute despre ce se întâmplă în școală și despre elevii lor”.
Unde vor avea loc următoarele întâlniri
Următoarele dezbateri naționale vor avea loc în alte mari centre universitare din țară.
- Cluj-Napoca – 14 februarie 2025;.
- Iași – 25 februarie 2025;.
- Timișoara – 4 martie 2025;.
- Dezbatere online – 6 martie 2025.
După primele 10 zile de consultări, ministrul Daniel David a transmis pe blogul său că este optimist cu privire la felul în care decurge procesul consultativ și spune că dezbaterea are un rol educațional în sine. Totodată, Daniel David a explicat că scopul noilor planuri-cadru nu este eliminarea unor materii sau ore pentru a ușura programul elevilor, ci oferirea unei mai mari libertăți școlilor și elevilor în alegerea disciplinelor, pentru a personaliza educația. Mai puțin în cazul Latinei, pentru care va propune să redevină disciplină obligatorie.
Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică pe 31 ianuarie. Este vorba despre noi scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025).
Se încarcă comentariile...
