Învățământul stă pe un butoi cu pulbere. Profesorii nu se lasă, de luni intră în grevă generală

Este oficial. Greva din Educație începe luni, 22 mai. Cel puțin așa au anunțat sindicatele după întâlnirea de miercuri cu premierul Ciucă. Experți din învățământ spun însă că momentul ales pentru proteste este foarte prost din mai multe puncte de vedere. 

Miercuri a avut loc o grevă de avertisment în educație Foto: Octav Ganea

Examenele naționale de anul acesta pentru absolvenții de clasa a VIII-a și a XII-a riscă să fie decalate, dacă nu anulate, în cazul în care sindicatele din învățământ vor rămâne pe poziții declanșând greva generală pe termen nedeterminat începând de luni, 22 mai.

După întâlnirea de miercuri cu premierul Nicolae Ciucă, reprezentanții federațiilor sindicale au declarat că greva în Educație va începe luni, întrucât propunerile avansate de Guvern sunt „subțiri“.

„Nu avem niciun motiv, în momentul de faţă, să renunţăm la această formă extremă de protest. Nu ne-am dorit-o, era obligaţia Guvernului şi a celor care au putere de decizie, cunoscând problemele noastre, să vină cu soluţii mult mai rapide. Ni s-au avansat nişte propuneri pe care noi le considerăm nesatisfăcătoare, în momentul de faţă, respectiv aplicarea în integralitate a Anexei 8, pentru toţi cei care sunt prinşi şi posibilitatea prinderii în Programul de guvernare a învăţământului ca prioritate naţională“, a spus Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“.

La rândul lui, Simion Hăncescu, preşedinte FSLI, a explicat că oamenii aşteaptă altceva. „Este limpede că de luni va fi grevă generală. Este voinţa oamenilor, mandatul nostru este de a veni cu ceva concret. Am cerut astăzi să se rezolve şi problema inflaţiei, să se vină cu un act normativ care să acopere rata inflaţiei, acest lucru se poate face“, a subliniat preşedintele FSLI. El a adăugat că este posibil să mai existe o discuţie cu premierul Ciucă, luni.

Ministerul Educației: nu putem negocia

În contextul grevei de avertisment care a avut loc ieri, ministrul Educației, Ligia Deca, s-a întâlnit cu reprezentanții celor două mari federații sindicale din preuniversitar, respectiv Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret“ și Federația Sindicatelor Libere din Învățământ. La finalul întâlnirii a fost dat un comunicat de presă în care reprezentanții Ministerului Educației recunosc că nu pot negocia cu sindicatele creșteri salariale sau alte cereri de natură salarială. Toate acestea, mai spun reprezentanții ME, nu fac obiectul contractului colectiv de muncă.

„În ceea ce privește salarizarea cadrelor didactice, Ministerul Educației a înaintat către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, prin adresa nr. 8.551/16.02.2023, o serie de propuneri privind noile grile de salarizare pentru personalul didactic, didactic auxiliar și nedidactic. Adresa este semnată și asumată de reprezentanții tuturor federațiilor sindicale în domeniul învățământului, inclusiv învățământul superior. Ministerul Educației susține principiul stabilirii salariului de bază al profesorului debutant la nivelul salariului mediu brut pe economie, urmând ca întreaga grilă să fie construită pornind de la acest principiu“, se mai arată în comunicat.

Ce salarii au acum profesorii

Presiunile sindicale s-au intensificat odată cu declanșarea discuțiilor privind o nouă lege a salarizării în care – speră sindicaliștii – meseria de profesor să primească o încadrare mai bună în grilă.

În acest moment, potrivit Legii salarizării în vigoare, salariul de bază al unui profesor debutant cu studii superioare de scurtă durată și vechime în învățământ de până la un an este de 4.007 lei brut (4.098 de lei brut, dacă studiile sunt de lungă durată), în timp ce al unui profesor cu definitivat și vechime în învățământ între unu și cinci ani este de 4.052 de lei brut. Salariul de bază brut al unui profesor cu grad didactic II, studii de lungă durată și peste 25 de ani de vechime este de 4.828 de lei brut, în timp ce al unui profesor cu gradul I – cel mai mare – și aceeași vechime, dar și cu gradație 0 este de 5.517 lei, brut. La aceste sume se aplică niște coeficienți prevăzuți în Legea salarizării unitare și care cresc odată cu vechimea în învățământ. Asta înseamnă că un profesor debutant poate avea un câștig net de 2.500 de lei pe lună, a explicat George Purcaru, vicepreședinte FSLI.

Marți seară, ministrul Ligia Deca și-a exprimat speranța că nu se va ajunge la greva generală în învățământ și prin urmare nici la boicotarea examenelor naționale – amenințare invocată de sindicate. „Trebuie să luăm această declaraţie şi în logica negocierii sindicale. Ar fi un sacrificiu inacceptabil ca această generaţie de elevi să nu poată finaliza Evaluarea Naţională, Bacalaureatul, şi mai este mult până acolo“, a spus ministrul.

Deca a precizat că speră ca în zilele următoare să existe întâlniri cu reprezentanţii Ministerului Muncii, Ministerului Finanţelor şi Guvernului, „care pot avansa discuţii şi vizavi de grila salarială“. „Acolo este chestiunea care doare probabil cel mai tare“, a subliniat Ligia Deca.

Potrivit lui Purcaru, profesorii nu-și doresc o înghețare a anului școlar – ar fi o premieră, de altfel –, dar nu sunt dispuși să dea înapoi în privința revendicărilor salariale și asigurării infrastructurii școlare: „Mingea nu mai este acum în terenul nostru. În 18 ani de când a avut loc ultima grevă generală nu am mai avut un asemenea rezultat al referendumului federației – 80% dintre profesori să-și dorească greva. Lucrăm cu necalificați pentru că nimeni nu mai vrea să intre în sistem. Dacă un profesor debutant nu are în spate familia care să-l întrețină, e muritor de foame. Un muncitor necalificat câștigă mai mult decât un profesor. Nu ne-am dorit să ajungem la astfel de situații și nu putem să spunem când se va încheia această grevă“.

Salarizarea ”la grămadă” e greșită

Expertul în Educație Ștefan Vlaston remarcă momentul nepotrivit ales de sindicate pentru declanșarea grevei: „Ţara nu are guvern, premierul Ciucă demisionează şi nu se mai simte dator să rezolve problema generată de grevă. Marcel Ciolacu nu este încă premier şi nu consideră necesar să intervină. Ministrul Ligia Deca nu are ce promisiuni să facă, în lipsa unui ministru al Finanţelor în fruntea ministerului, care să fie parte le negocieri“.

În plus, în această perioadă în școli se face recapitularea materiei pentru examenele naționale. Vlaston mai spune că Guvernul nu poate să spună că nu are bani pentru salariile profesorilor în condițiile în care ai pensii și salarii bugetare nesimțite, când există 1,3 milioane de angajați la stat din care o treime „taie frunză la câini și plimbă dosare cu șină“. „Să reducă cheltuielile bugetare inutile şi vor găsi bani pentru profesori, aşa cum au găsit pentru medici“, mai spune expertul în Educație.

Ștefan Vlaston face însă o precizare importantă: salariile profesorilor ar trebui să crească simultan cu performanța la clasă, măsurată de progresul școlar al elevilor.

„La sfârşitul fiecărui an şcolar se dau la clasă teste tip grilă, pentru fiecare elev, generate de aplicaţii informatice, din bazine de itemi unici la nivel de ţară. Testele sunt similare, dar nu identice, pentru a evita fraudele. Corectarea se face tot informatizat, rezultatele sunt trimise la minister, şi prin comparaţia mediilor a două teste anuale consecutive găsim progresul şcolar al elevilor unui profesor, unei clase, unei şcoli. Nu ştiu de ce nimeni nu realizează avantajul acestui tip de evaluare a profesorilor. Dacă un profesor ridică o clasă de la media 3 la media 5 sau 6, e foarte bine. Dacă îi menţine la 8-9, iar este foarte bine. Această evaluare poate fi baza salarizării profesorilor, funcţie de performanţa la clasă“, a explicat expertul.

În opinia acestuia, nu este corect să beneficieze de aceeași mărire de salariu atât profesorii dedicați, cât și ceilalți.

„Salarizarea pe criterii de performanță este corectă și realizabilă dacă se dorește. Nu poți oferi același salariu unui indolent care-și bate joc de materie și de elevi, cu unul care muncește cu serozitate, caută metode didactice de-a transmite cunoștințele învățăceilor, îi pasă de elevi și se străduiește să-i stimuleze și ajute să învețe. Salarizarea «la grămadă» la stat este cea mai mare greșeală“, conchide profesorul.

Revendicările sindicatelor din Educație

Majorarea salariilor personalului din învățământ, în conformitate cu importanța socială a muncii prestate, plecând de la principiul salariul profesorului debutant să fie cel puțin egal cu salariul mediu brut pe economie, salarizarea întregului personal didactic de predare urmând să se realizeze în mod progresiv, în raport de funcție, studii, vechime și grad didactic.

Instituirea regulii indexării anuale a salariilor personalului plătit din fonduri publice, cu rata inflației.

Plata orelor suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar și nedidactic.

Acordarea sporurilor pentru condiții de muncă personalului din învățământ.

Acordarea drepturilor prevăzute în legislația în vigoare și contractele colective de muncă aplicabile (decontarea navetei, plata indemnizației de instalare, acordarea concediului de odihnă suplimentar, compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat etc.).

Creșterea anuală a investițiilor în învățământ, pentru îmbunătățirea bazei materiale și a infrastructurii.