Inteligența artificială și creierul uman: Chatboții inhibă gândirea critică și memorizarea STUDIU

Chatboții dotați cu inteligență artificială pot afecta inteligența utilizatorilor, încetinind dezvoltarea gândirii critice, a memoriei și a limbajului, arată un studiu realizat de Massachusetts Institute of Technology (MIT), citat de The Telegraph.

O cercetare realizată de Massachusetts Institute of Technology (MIT) a constatat că persoanele care s-au bazat pe ChatGPT pentru redactarea unor eseuri au prezentat o activitate cerebrală mai scăzută decât cele care și-au folosit doar propria gândire.

Cercetătorii avertizează asupra efectelor pe termen lung ale utilizării AI în școli și la birou

Grupul care a folosit AI a avut, de asemenea, rezultate mai slabe la o serie de teste, comparativ cu participanții care au lucrat exclusiv pe cont propriu („doar cu creierul”). Mai mult, cei care utilizaseră AI au întâmpinat dificultăți când li s-au cerut sarcini fără asistență digitală. „Dependența de sistemele AI poate conduce la o abordare pasivă și la o diminuare a activării abilităților de gândire critică atunci când persoana trebuie ulterior să rezolve sarcini de una singură”, se arată în studiu. De asemenea, conform sursei citate, cercetătorii avertizează că rezultatele ridică „îngrijorări privind implicațiile educaționale pe termen lung” ale utilizării AI, atât în școli, cât și la locul de muncă.

Acest studiu se adaugă unei serii de cercetări care sugerează că activitatea cerebrală scade atunci când oamenii se bazează pe inteligența artificială.

Cum ne modifică AI percepția și comportamentul 

Se vorbește de ceva vreme despre probleme asociate utilizării inteligenței artificiale, în special modelele mari de limbaj, în sarcini relativ uzuale, spune Alex Dincovici, antropolog, lector asociat la SNSPA și Universitatea din București. Una dintre acestea se numește descărcare cognitivă (cognitive offloading), și a fost observată, printre altele, în implementările de la locul de muncă, adaugă el.

„A apărut, de aici, și un soi de alarmism legat de AI, în general, care este însă doar parțial justificat și de multe ori, denotă și o înțelegere restrânsă a modului în care funcționează cogniția. Aș începe prin a preciza că sistemul cognitiv, în general, nu este localizat doar în creier, ci distribuit în interiorul corpului și, mai mult decât atât, este distribuit și în mediu. Teoria cogniției extinse postulează, de mai bine de un deceniu, că sistemul cognitiv poate încorpora elemente din mediu. Exemplul cel mai larg utilizat în filosofie este al bastonului pentru nevăzători, dar s-a vorbit cel puțin la fel de mult despre instrumente contemporane precum telefoanele mobile”, explică antropologul.

„O aplicație bazată pe un LLM este asemănătoare unei perechi de încălțări”

„Din acest punct de vedere, un mod mai sănătos și ușor de înțeles prin care ne putem uita la relația dintre sistemul cognitiv și modelele mari de limbaj este, din punctul meu de vedere, printr-o paralelă cu încălțămintea. O aplicație bazată pe un LLM este asemănătoare unei perechi de încălțări. Ea modifică modul în care te deplasezi, și face asta ajutându-te foarte mult în anumite contexte. De exemplu, în mediile urbane în care solul este preponderent dur și cu pericole la tot pasul, de la denivelări la cioburi, încălțămintea te ajută să nu te accidentezi, să nu te murdărești pe tălpi și să te deplasezi mult mai rapid. 

Pe de altă parte, însă, îți modifică mult mersul și modul în care simți lumea. Nu mai ai contactul tactil nemediat cu solul, întrucât între pielea ta și lume există multiple medieri. Nu mai calci pe vârfuri, calci pe călcâie, asta distribuie într-un mod diferit șocurile, și există riscuri asociate și mersului sau alergatului încălțat asupra articulațiilor, pe care cel mai probabil nu le-ai avea dacă ai merge desculț”, explică acesta.

Însă oamenii învață să se deplaseze desculți și nu folosesc încălțăminte în permanență, punctează Alex Dincovici.  „Cam așa stau lucrurile și cu AI-ul, din punctul meu de vedere. Dacă îl integrăm în activitatea noastră într-un moment în care abilitățile cognitive esențiale sunt deja dezvoltate, aplicațiile bazate pe modele mari de limbaj pot fi extrem de utile. Dacă, însă, îl folosim de la bun început pentru a suplini anumite abilități insuficient dezvoltate, poate fi dăunător pentru că vom externaliza anumite sarcini pe care nu le stăpânim unor tehnologii exterioare care funcționează și ca niște cutii negre, și pe care nu le înțelegem suficient de bine. Acest lucru poate duce și la o încredere mult prea mare în rezultatele lor, mai ales în lipsa unei înțelegeri fundamentale asupra procesului din spate”, concluzionează el.