Franța vs România în problema eșecului clasării în Topul Shanghai: francezii și-au reformat sistemul universitar, la noi e liniște

Lipsa unei universități românești în cel mai important clasament din lume - Topul Shanghai 1.000- a venit cu puține reacții din partea oficialilor români. Când Franța s-a văzut, în 2003, fără universitate în Topul Shaghai 50, și-a schimbat efectiv sistemul de educație superioară.

Președintele Sarcozy i-a cerut ministrului învățământului, în 2010, să reformeze universitățile.

Lipsa unei universități românești în cel mai important clasament din lume - Topul Shanghai - a venit cu puține reacții din partea oficialilor români.

Rectorul UBB, Daniel David, s-a numărat printre puținii membri ai comunității academice care au luat poziție. „Am avertizat asupra acestui lucru de mai mulți ani, dar nu s-au luat măsuri la nivel național. Și nu mă bucur că am avut dreptate!” - a susținut el. De altfel, UBB a fost în ultimii trei ani sigura universitate din România care mai apărea în Topul Shanghai.

O veste precum cea amintită - scoatere universităților din Topul Shanghai - trebuie privită cu îngrijorare de autoritățile oricărei țări responsabile. Bunăoară, Franța, care în 2003, a rămas fără nicio universitate în Topul Shanghai 50, a trecut la o reformă a întregului sistem universitare, nota, zilele trecute, publicația Le Monde, în articolul „Cum a schimbat Clasamentul Shanghai universitățile franceze”.

Universități de renume mondial care atrag cei mai buni studenți, cei mai calificați cercetători și cei mai mari parteneri financiari au transformat într-o prioritate ideea de excelență, de la apariția clasamentelor internaționale în învățământul superior, acum 20 de ani, arată jurnaliștii francezi. În unele părți, o clasare bună în aceste clasamente a deveni un proiect politic.

În Franța, prima ediție a Topului Shanghai, inaugurat în 2003, când niciuna dintre celebrele universități ale țării nu au ajuns în topul 50 al clasementului chinezesc, a venit ca un șoc.

„Guverne succesive au făcut eforturi deosebite pentru a căuta instrumentele pentru a se conforma standardelor. În 2010, președintele Nicolas Sarkozy i-a stabilit lui Valérie Pécresse, pe atunci ministru al învățământului superior, un obiectiv precis: să aibă două instituții franceze în top 20, și 10 în top 100, al Rankingului Shanghai”, se arată în analiza citată.

Legea cu privire la libertățile și responsabilitățile universităților, adoptată în 2007, a fost prezentată personal de ministrul Educației din Franța, în iulie 2010, profesorilor Nian Cai Liu și Ying Cheng, cei doi creatori ai clasamentului Shanghai. Legea prevedea stimulentele pentru universități, școli superioare și organizații de cercetare, care și-au unit forțele formând mai multe entități care au primit finanțare masivă de la guvern.

Noile modele universitare franceze

Politica Franței a fost un succes. Anul acesta, 27 de universități franceze s-au regăsit în topul Shanghai 1.000. Dintre acestea, trei universități au ajuns în top 50 și 14 în Top 500. Cea mai bună clasificare a - locul 15 în lume - a revenit Universității Paris-Saclay.

Sylvie Retailleau, ministrul de Învățământ Superior și Cercetare al Franței, a declarat că aceste clasamente demonstrează „succesul noilor modele universitare ale Franței”, relatează publicația Campus France. 

„Încă o dată, premiile din 2023 arată angajamentul cercetătorilor francezi și al profesorilor-cercetători pe scena internațională”, a scris pe Twitter, Președintele Republicii, Emanuel Macron, mulțumindu-le „jucătorilor din educație și cercetare”, pentru că fac din „Franța o națiune grozavă pentru educație, cercetare și inovare”. La fel a reacționat și premierul, menționând că „universitarile noastre ne dau valoare!”

Sylvie Retailleau a explicat pe scurt noul model francez:

Dintre instituțiile clasate în Topul Shanghai, 12 sunt rezultatul „politicii de grupare” (în urma legii din 2018 privind experimentarea unor noi forme de reunire, grupare sau comasare a instituțiilor de învățământ superior și de cercetare). Practic, mai multe universități sau universități și institute de cercetrare s-au comasat pentru a avea împreună rezultate mai bune;

Toate cele opt universități franceze clasate în Top 200 au beneficiat de finanțare în cadrul diferitelor „programe de investiții pentru viitor” de mai bine de 10 ani. „Aceste finanțări au contribuit la transformarea structurală a instituțiilor, la îmbogățirea ofertei lor de formare și la definirea părții de cercetare științifică a acestora”, a explicat ministrul;

14 instituții clasate sunt „purtători ai unei inițiative de excelență”, una dintre „pârghiile puse la dispoziție, în special în cadrul legii de programare a cercetării”, ceea ce a venit la pachet cu resurse substanțiale.”

Ce este Topul Shagnhai 

Din 2003, Universitatea Jiao Tong din China și Clasamentul Academic al Universităților Mondiale (ARWU) au produs un clasament recunoscut la nivel global, care evaluează în primul rând angajamentul instituțiilor de învățământ superior față de activitățile de cercetare. Potrivit multor observatori, acest sistem de clasare beneficiază în principal instituțiilor de educație anglo-saxone.

Scopul său este de a identifica cele mai bune 1.000 de universități din lume în funcție de șase criterii principale: numărul de absolvenți câștigători ai Premiului Nobel și a medaliei Fields, numărul de profesori câștigători ai Premiului Nobel și medaliei Fields, numărul de cercetători citați, numărul a articolelor publicate în reviste precum Nature și Science, numărul de articole indexate în Science Citation Index-Expanded și Social Science Citation Index, precum și performanța academică a profesorilor.