Câți studenți străini învață în România și ce

0
Publicat:

Raportul privind starea învățământului superior 2021-2022 arată că începând cu anul 2016 numărul studenților străini care au ales să învețe în România a fost în creștere.

Foto: Facebook
Foto: Facebook

Numărul total al studenților care frecventează facultățile în România depășește o jumătate de milion. Dintre aceștia, 5-6% sunt studenți străini, potrivit Raportului privind starea învățământului superior 2021-2022. Potrivit aceleiași surse, în ultimii șase ani universitari, numărul studenților străini înmatriculați la studii superioare în România a cunoscut o creștere cu peste 26%, ajungând, în anul universitar 2021-2022, la 35.39210 de studenți străini (inclusiv studenții români de pretutindeni).

În anul universitar 2021-2022, cei mai mulți studenți au venit din Republica Moldova, Franța, Israel, Italia, Maroc, Germania, Grecia, Siria, Tunisia, Serbia, Ungaria, Iordania. ”Dintre cei 35.392 de studenți, din 149 de țări, care au studiat în România pe parcursul anului universitar 2021-2022, aproximativ 20.000 au ales programe de studii în limba română (57%) și peste 14.500 au urmat programe de studii în limbi străine ( 70% dintre aceștia au urmat cursuri în limba engleză, iar 30% în limba franceză).

Pe cicluri de studii, cei mai mulți studenți au fost înscriși la studii de licență (în cei 6 ani de studii, cursurile universitare de medicină includ licența și masterul)”, se mai arată în Raport. Cei mai mulți studenți - 17.320 - au ales „științele biologice și biomedicale”. 

Câte universități avem 

La nivelul anului 2021/2022, sistemul național de învățământ superior cuprindea 88 de instituții de învățământ superior, în cadrul cărora funcționau 543 de facultăți. Învățământul de stat reprezintă 60% din totalul instituțiilor de învățământ superior și 75% din totalul facultăților.

Raportul menționează că numărul studenților este în scădere în ultimii ani, urmând tendința demografică. În anul universitar 2021/2022, în sistemul de învățământ superior din România au fost înmatriculate 554.000 de studenți, în scădere față de anul anterior - cu aproximativ 6.000 de persoane - 87,8% din totalul studenților erau înscriși în instituții de învățământ superior de stat. Trei sferturi dintre studenți urmau programe de studii universitare de licență.

Scăderea numărului s-a înregistrat atât în învățământul superior de stat (5.400 de persoane), cât și în cel particular (1.100 de persoane).

Din totalul studenţilor înscrişi în învățământul superior în anul universitar 2021/2022: - 87,8% urmau programe de studii în instituții de învățământ superior de stat și 12,2% în instituții de învățământ particulare; - 75,1% urmau programe de studii universitare de licență, 20,2% – programe de studii universitare de masterat, 4% – programe de studii universitare de doctorat, iar sub 1% – programe de studii postuniversitare.

Efectivele de studenţi înscrişi în programe de studii universitare de licenţă au fluctuat de la un an la altul. În 2021/2022, numărul acestora a scăzut uşor, comparativ cu anul anterior.

O pondere de 86,5% dintre studenți se află în instituții de învățământ superior de stat şi 13,5% în cele particulare. Numărul studenților străini a crescut în ultimii ani. Distribuția studenților pe grupe de specializări înregistrează diferențe între învățământul de stat și cel particular.

La nivelul anului universitar 2021-2022, învățământul universitar de licență cuprinde 88 de instituții de învățământ universitar de licență, din care: 53 de instituții de stat, 30 universități particulare și 5 fundații.

Oferta universitară de licență cuprinde 386 de specializări de studii, structurate în 79 de domenii de studii licență, aceasta materializându-se prin dezvoltarea a 2.537 programe de studii de licență, din care 163 (6,4%) cu predare în limbi străine de circulație internațională.

Din punctul de vedere al formelor de proprietate, învățământul universitar de licență cuprinde 2.159 de programe de studii de licență la stat și 378 la universitățile particulare.

Capacitatea maximă de școlarizare a fost de 203.648 locuri în anul I, din care 11.297 (5,5%) au fost locuri la programe de licență în limbi străine de circulație internațională (engleză, franceză, germană).

Universităților de stat li s-a alocat 84,9% (172.896 locuri) din totalul capacității de școlarizare, drept urmare cele particulare au avut alocat 15,1%, respectiv 30.752 locuri.

Profilul ofertei studiilor doctorale Sistemul instituțiilor organizatoare de studii universitare de doctorat este format din 55 de instituții, respectiv 50 de universități de stat, 4 universității particulare și Academia Română.

Oferta de studii doctorale cuprinde 70 de domenii (din cele 79 existente), 214 școli doctorale, respectiv 427 de domenii de doctorat. Numărul de programe de studii de doctorat este echivalent cu numărul de studenți doctoranzi înmatriculați, care în anul 2021 a fost de 22.240 persoane. Pentru anul I, numărul locurilor bugetate alocate la programele de studii de doctorat a fost de 3.000 locuri.

În perioada de referință a raportului, a crescut numărul de studenţi înscrişi la studiile universitare de doctorat.

În anul universitar 2021/2022, un număr de 22.240 de studenţi erau înscrişi la studii universitare de doctorat, în ușoară scădere (cu 533 de persoane) față de anul precedent. 99% din totalul doctoranzilor erau în învățământul de stat și numai 1% în învățământul particular.

Numărul persoanelor care urmează programe postdoctorale de cercetare avansată variază de la un an la altul. În anul universitar 2021/2022, un număr de 154 de persoane erau înscrise la aceste programe.

Procentele cele mai ridicate de doctoranzi s-au înregistrat în cazul domeniilor Inginerie, prelucrare și construcții (27,2%) și Sănătate și asistență socială (19,6%); - alte domenii cu ponderi importante de studenți doctoranzi sunt Arte și științe umaniste (17,2%)și Afaceri, administrație și drept (9,6%); - cele mai mici ponderi de doctoranzi s-au înregistrat la nivelul domeniilor Științele educației (1,2%), Tehnologiile informației și comunicațiilor (3,0%) și Servicii (3,4%).

Care este rata de promovare

Rata de promovare în învățământul universitar de licență a crescut de la un an la altul. La nivelul anului universitar 2020/2021, rata de promovare a fost de 87%.

A scăzut ponderea cazurilor de repetenție și situație școlară neîncheiată, concomitent cu creșterea ponderii pierderilor pe parcurs.

La nivelul anului universitar 2020/2021, din totalul de 418.300 de studenți înscrişi în învățământul de licență la începutul anului, la final de an s-au regăsit 379.100 de studenți.

Astfel, din totalul celor înscrişi la începutul anului universitar, 87% au promovat, 3,6% au fost declarați repetenți şi/sau cu situația neîncheiată şi 9,4% au abandonat studiile pe parcurs.

Datele au înregistrat unele diferențe în funcție de forma de studiu și de forma de proprietate: - comparativ cu învățământul particular, în învățământul superior de stat din 2020/2021 s-a înregistrat o valoare mai mică pentru rata de promovare, respectiv o valoare mai mare pentru pierderile şcolare pe parcursul anului universitar.

Șase din zece absolvenți sunt fete

La fel ca în ultimii ani, şi în anul universitar 2020-2021 mai multe fete decât băieți au finalizat cu diplomă învățământul superior: şase din zece absolvenți sunt fete (59,3%) şi patru sunt băieți (40,7%). C

ele mai mari diferențe pe sexe, în favoarea populației feminine, se înregistrează în rândul absolvenților de programe postuniversitare (58,4 puncte procentuale) și masterat (23,4 puncte procentuale).

Abandon masiv

În anul universitar 2021/2022 a continuat tendința de scădere a numărului de studenți care revine unui cadru didactic. În ultimii ani universitari, raportul dintre numărul de studenți și cel al cadrelor didactice a fost de 15-16 studenți/cadru didactic – în reducere semnificativă față de perioada de dinainte de 2010, când indicatorul avea valoarea de aproximativ 25 de studenți/cadru didactic.

Raportul arată că ponderea studenților dintr-o generație care nu au reușit să termine școala după doi ani de la finalizarea teoretică a programului de studiu este foarte mare: în România, abandonul în cadrul ciclul de licență și în durata formală de absolvire a programului de studiu este de 48,65%.

În programele de 5 și 6 ani, ratele de abandon după durata formală a acestora sunt cele mai scăzute și anume 28,9% respectiv 29,86% în timp ce în programele de 3 ani rata abandonului este de 49,71% iar pentru programe de 4 ani este 50,49%.

Aproape jumătate dintre studenții care nu își finalizează studiile, le abandonează după primul an de studiu, atât în cazul ciclului de licență (aprox. 44%) cât și la masterat (aprox. 42,8%). Gradul de „recuperare” a studenților după durata formală a programului de doctorat, inclusiv după o perioadă mai lungă de timp, este mult mai mare decât în cazul programelor de licență și masterat. Există diferențe notabile între programele de 3 și cele de 4 ani.

Bugetul alocat învățământului superior din România în Programul Erasmus+ pentru Proiecte de mobilități ale studenților și personalul universitar și Proiecte de parteneriat strategic, respectiv Parteneriate de cooperare a fost de 34.345.026 de euro în anul 2021 și, respectiv de 51.896.532 de euro în 2022.

Numărul de studenți din România beneficiari de mobilități outgoing de studiu sau de practică în străinătate în statele membre UE și țările asociate la program a fost de 10.500 atât în 2021 cât și în 2022, iar numărul membrilor personalului universitar din România beneficiari de mobilități de predare sau formare în statele membre UE și țările asociate la program a fost de 5. 000 în 2021 și 5.500 în 2022.

La aceștia se adaugă: 5.000 de studenți și membri ai personalului universitar, atât incoming, cât și outgoing, ca beneficiari de mobilități în cadrul cooperării cu țări terțe care nu sunt asociate la program - acțiunea “International credit mobility”.

Numărul de studenți străini din țările Programului Erasmus+ incoming a fost de 4.500 în 2021 și 4.600 in 2022. La aceștia se adaugă: 4.000 de studenți și membri ai personalului universitar, incoming, ca beneficiari de mobilități în cadrul cooperării cu țări terțe care nu sunt asociate la program - acțiunea “International credit mobility”.

Rată de absolvire, la jumătatea mediei UE

În ultimul deceniu, rata de absolvire a învățământului superior (vârsta 25-34 ani) nu s-a îmbunătățit semnificativ și s-a înregistrat o tendință de stagnare pe termen lung. În anul 2021, această rată a fost de 23,3%, ceea ce reprezintă aproape jumătate din media UE (41,2%).

Printre alte cauze, nivelurile scăzute de absolvire a învățământului superior sunt determinate de ratele ridicate de părăsire timpurie a școlii, de ratele scăzute de promovare a examenului de bacalaureatși de nivelurile scăzute de participare la învățământul superior a elevilor care provin din medii defavorizate.

Egalitatea de acces şi de şanse rămâne o provocare semnificativă, cu o rată deosebit de scăzută de absolvire a învățământului terțiar în zonele rurale (8,2% în 2021 față de media UE de 29,6%).

Rata de participare la învățământul superior a persoanelor din mediul rural nu s-a schimbat substanțial în ultimii 5 ani. Rata de absolvire în mediul urban este, de asemenea, sub media UE (44% față de 51,4 %), dar decalajul este mai mic.

Diferențele dintre regiuni reflectă existența unor decalaje foarte ample între diferite zone(de exemplu, o rată de 50,5% în București, comparativ cu o rată de 15,3% în zona rurală din sudul Munteniei).

Educație



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite