Engleza predată prin jocuri și ieșiri în natură. Profesoară: „Jobul meu este să îi fac să creadă că nimic nu-i imposibil”
0Ana-Maria Ghiorghiașa, profesoară de engleză în localitatea Borca, județul Piatra-Neamț, a creat sau adaptat jocuri inedite pentru a face învățarea mai distractivă. Elevii săi deprind o limbă de circulație internațională, dar și încrederea că pot face orice.
Ana-Maria Ghiorghiașa (31 de ani), profesoară de limba engleză la Liceul ”Mihail Sadoveanu” din localitatea Borca, județul Piatra-Neamț, folosește metode de predare ieșite din tipare pentru ca elevii săi să învețe această limbă străină.
De mic copil visa să devină cadru didactic. Abia când a ajuns în clasa a XII-a a realizat că are înclinații reale spre profesorat. A urmat Facultatea de Litere, specializarea Română-Engleză, pentru că inițial voia să predea limba română.
„Doream ca toți copiii să se îndrăgostească de literatură prin intermediul meu, dar mi-am dat seama că programa la limba și literatura română este mult prea strictă și mi-ar fi impus foarte multe limitări în ceea ce privește subiectele pe care le puteam aborda cu elevii”, spune Ana-Maria.
Și-a schimbat atunci direcția și a devenit profesor de limba engleză. Se folosește în predare de faptul că engleza este o limbă de circulație internațională pentru a-și motiva elevii să o învețe.
GALERIE FOTO ANA-MARIA GHIORGHIAȘA
Ca să devină și mai bună la ce face, a urmat cursurile intensive ale Teach for România, o organizație neguvernamentală care școlește dascăli sau preia persoane cu o altă specializare și le reprofilează pe învățământ, trimițându-I apoi în zonele defavorizate ale țării.
„Mi-era teamă să nu mă plafonez, să nu pierd contactul cu realitatea”, își explică profesoara alegerea, care a absolvit anul trecut Academia de Leadership și Pedagogie Teach.
Predare inspirată din realitățile cotidiene
Acum predă engleza în școala din Borca la elevi pornind de la clasa pregătitoare și până la a XII-a. Nu pierde nicio ocazie pentru a folosi știrile actuale ca să explice această limbă străină pe înțelesul copiilor.
„Preiau știri de pe BBC și New York Times și le adaptez, astfel încât să pot duce subiectul discuției la ora de engleză și să putem și aprofunda noțiunile pe baza acestor materiale”, descrie simplu profesoara una din metodele pe care le folosește la clasă.
Pune accentul și pe pasiunile elevilor săi, pe care le transformă în proiecte. Îi încurajează să aducă materiale la școală și chiar să predea în engleză un subiect care le-a plăcut foarte mult.
X și 0 cu verbe neregulate
Cunoscutul joc fazanul, într-o variantă adaptată, evident, îl folosește pentru ca elevii să învețe diferite elemente de vocabular în engleză, dar să se și distreze. „Folosim ultima literă din cuvânt, pentru că este mai dificil în engleză, iar copiii trebuie să găsească un cuvânt în engleză care începe cu aceasta”, explică dascălul.
Un alt joc care a prins foarte bine la clasă este x și 0 cu verbe neregulate. Linia se realizează doar când elevii reușesc să adauge cele trei forme ale unui verb neregulat, care sunt așezate corespunzător. Concursurile de vocabular pe diverse tematici crează o adevărată nebunie în clasă.
Dacă subiectul este „alimente”, copiii fac liste cu toate cuvintele pe care le știu în engleză pe acest domeniu și în final, sunt puși doar termenii la care nicio altă echipă nu s-a gândit. De pildă, la cuvântul ”food” (n.r. mâncare) va putea fi introdus termenul ”pasion food” (n.r. fructul pasiunii), pentru că nimănui nu i-a trecut prin cap să îl aleagă.
Scaunele muzicale
Un alt joc de învățat engleza fără să realizezi că faci asta sunt scaunele muzicale. Ana-Maria pune o melodie, iar când apasă ”stop”, fiecare din ei trebuie să se așeze oriunde găsește un spațiu liber.
La acel moment trebuie să poarte o conversație în engleză cu perechea lângă care s-a așezat și să afle cât mai multe lucruri de la aceasta, iar la final îi spun profesoarei ce au aflat.
„Folosesc și telefonul fără fir. Ideea este să exerseze pronunția unor cuvinte și să ajungă la celălalt capăt termenul spus de mine. Evident, ajung în final diverse alte cuvinte”, spune râzând profesoara.
Distracția e maximă, dar copiii se gândesc puțin și la strategie. Își aleg colegii care stau la capete și la mijloc, astfel încât termenii care ajung la capătul firului să aibă cât de cât sens.
Trei strike-uri, ca la baseball
Ca să îi motiveze să vorbească doar în engleză când au oră de speaking, Ana-Maria li se adresează ca în basseball-ul american: „aveți trei strike-uri (nr. trei încercări)”. Elevii trebuie să colaboreze, dar fără să pronunțe nici măcar un cuvânt în română, iar dacă încalcă regula celor trei încercări, echipa este eliminată din joc.
Copiii și-au dezvoltat astfel foarte mult spiritul de echipă. Le place la fel de mult și când își fac ei echipele, dar și când îi pune ”profa” de engleză într-o echipă sau alta. „Ajung să își și cunoască mai bine colegii. Am, de altfel, și jocuri prin care fiecare elev se descrie sau își laudă colegii, ori își expun realitățile cotidiene, dar totul în limba engleză”, punctează dascălul.
De fiecare dată când are ocazia, iese cu elevii săi în natură și îi provoacă să joace rolul de ghizi și să le dea colegilor indicații, dar și să recunoască și să denumească în engleză plantele pe care le întâlnesc.
„Da, ce englezii știu română?”
După atâtea jocuri și exerciții de rol, sunt situații în care unii elevi o întreabă „da, ce englezii știu română? Eu de ce trebuie să știu engleză?” Răspunsul profesoarei este la fel de inedit ca și întrebarea.
Îi îndeamnă să dea o căutare pe Google pe ce subiect îi interesează atât în română, cât și în engleză. De pildă, „telefon” versus „phone”, iar rezultatele pentru ultima variantă vor fi întotdeauna mai multe și cu informații mai complexe. Dacă asta nu îi convinge, le cere să își întrebe părinții dacă merită sau nu să învețe engleză.
Pentru că majoritatea dintre aceștia nu știu deloc engleză, dar înțeleg utilitatea învățării unei limbi de mare circulație internațională, feeback-ul este întotdeauna pozitiv și își atinge astfel scopul.
Cum combate abandonul școlar
Mulți părinți din Borca au plecat în străinătate ca să le poată asigura copiilor un trai mai bun. Aceștia sunt lăsați în grija rudelor, dar nu sunt puține situațiile în care unii dintre ei abandonează școala.
Ana-Maria și-a dezvoltat un sistem propriu de combatere a acestui fenomen în cei 9 ani de când predă la catedră. Merge mai întâi să cunoască familia copilului, apoi îi cheamă la școală și vorbește și cu ceilalți profesori, iar în ultimă instanță implică și autoritățile locale.
„Am acum un astfel de caz. Copilul a rămas deja repetent de două ori și nu mai vrea să vină la școală. Îi este rușine, vrea să și muncească. În primul semestru a venit, apoi a renunțat. Este un proces continuu”, explică profesoara munca de sisisif pe care o duce permanent ca să îi readucă la școală pe copiii care nu văd niciun rost în educație.
De altfel, în viitorul apropiat va aduce la clasă specialiști din diverse domenii ca să discute cu elevii despre ce pot face după absolvirea gimnaziului și liceului, în special cu cei de clasa a VIII-a și clasa a XII-a.
„Jobul meu este să îi învăț engleză, dar și mai important este să îi fac să aibă încredere în ei, să devină independenți, să creadă că pot să învețe orice oricând și că nimic nu este imposibil”, este visul Anei-Maria pentru elevii săi.
Se încarcă comentariile...
