Profesoara influencer ai cărei elevi învață muzică cântând la linguri și foi de copt
0Ana-Maria Rusu (41 de ani), profesoară de Educaţie Muzicală la Şcoala Gimnazială „Anghel Saligny“ și la Colegiul Național „Unirea“ din Focşani, a fost desemnată profesor Merito în 2018 pentru că predă muzică prin metode creative și distractive.
Creativitatea și arta au fost în viața ei încă de mică: își amintește că în copilărie asculta discuri, făcea scenarii cu frații săi, citeau povești, iar ea reproducea tot ce auzea pe diverse roluri.
A visat să devină actriță, dar avea o memorie muzicală foarte bună, astfel că părinții au hotărât să o dea la Școala de muzică din Bârlad, unde a învățat să cânte la flaut și la pian. A urmat Liceul de artă, secția flaut, apoi Universitatea de Arte „George Enescu“ din Iași, specializarea pedagogie muzicală.
Elevii cu nevoi speciale, integrați prin muzică
Ana-Maria are o carieră în învățământ de 16 ani, iar timp de 11 ani a predat la Școala Gimnazială „George Tutoveanu“ din Bârlad, unde avea copii cu cerințe educative speciale – autism, sindromul Turner, sindromul Down.
Ca să le înțeleagă mai bine nevoile, a discutat cu psihologi, psihiatri și logopezi, astfel încât să găsească metode prin care să integreze copiii cu cerințe speciale – mai întâi prin muzică, apoi prin traducerea unor pasaje din cărți, aplicând la clasă tot ce a învățat.
„Erau niște copii absolut normali. Ei m-au format pe mine ca profesor și ca om. Sunt ceea ce sunt astăzi ca dascăl pentru că i-am avut pe acei elevi ca o treaptă, pe care eu am urcat-o, iar următorii elevi vor avea același rol în viața mea. Îi respect foarte mult. Fără ei, noi am fi niște oameni în fața unor bănci goale“, mărturisește Ana-Maria.
GALERIE FOTO ANA-MARIA RUSU
Inițial, a lucrat intuitiv cu elevii cu cerințe speciale. Pe unul l-a făcut dirijorul clasei, iar altuia i-a pus antifoane pe urechi pentru că nu suporta să audă muzica prea tare. A descălțat un alt copil și a pus o melodie la casetofon pentru ca acesta să simtă vibrațiile cântecului.
S-a încăpățânat să îi scoată din starea de pasivitate pe care o aveau la clasă și a reușit, apoi și-a schimbat abordarea față de toți elevii săi, adoptând și cu aceștia un stil nonformal de predare.
Copiii-buton
Profesoara a filmat metodele pe care le folosea și a ținut jurnale în care își nota progresul fiecărui copil. Nu este deloc ușor, ținând cont că predă muzică în momentul de față la peste 1.000 de elevi. Caută mereu metode noi şi creative de a fascina copiii la orele de muzică, ba chiar umblă cu o boxă portabilă în geantă și le pune copiilor muzică pe fundal.
La orele ei, Ana-Maria Rusu implică toată clasa, inclusiv pe cei care nu au ureche muzicală. Le dă să cânte la un tub, o lingură, o tamburină, o foaie de copt și ajung astfel să facă parte toți din orchestra clasei.
Cântând cu ajutorul acestor obiecte, copiii își dau seama că sunetele diferă, dar și că e nevoie de toate ca să creeze muzica. A conceput de-a lungul anilor sute de jocuri special pentru orele de muzică.
„Am de fiecare dată o nouă abordare la ore. Poate fi un joc care fixează anumite concepte sau o activitate ce implică mișcare“, explică profesoara. Unul dintre cele mai distractive jocuri este cel în care un copil joacă rolul unui buton, iar colegii lui sunt boxe.
Elevii învață astfel să cânte mai tare sau mai încet, ori mai repede sau mai lent. Dincolo de metodele creative de predare, Ana-Maria îi respectă pe elevi în tot ceea ce face. Încearcă să învețe prenumele tuturor, își cere scuze dacă întârzie la ore și le mulțumește de fiecare dată când simte nevoia.
Și-a pus amprenta asupra școlii
Prezența Anei-Maria este vizibilă peste tot în școală – la propriu. La intrarea profesorilor este o pianină albă, însă a fost ridicată temporar, pentru că școala este în renovare. Pe o masă din cancelarie poate fi admirată o tamburină, iar într-o sală sunt pungi cu desene cu Mozart.
Este vorba de foi pe care copiii i-au scris „La mulți ani!“, dar și cutii de sos, care se pot transforma în instrumente de cântat. De asemenea, pe peretele de la parterul școlii este un portativ cu 1.100 de note muzicale, fiecare purtând semnătura unui elev.
„E datoria noastră, a profesorilor, să le creăm copiilor o stare de bine. E necesar ca unui copil să îi oferi, pentru ca apoi să îți întoarcă și el același lucru“, spune dascălul. Nu vede nimic rău în a-și cere scuze elevilor atunci când greșește sau a le cere ajutorul dacă are nevoie.
Ea coordonează și două coruri cu elevii de la Şcoala Gimnazială „Anghel Saligny“ și de la Colegiul Național „Unirea“ din Focşani. Pe perioada pandemiei, însă, au fost nevoiți să își întrerupă activitatea, dar au reluat-o recent, după ridicarea restricțiilor.
Muzica, metodă de regăsire
Succesul său în ceea ce privește metodele de predare a muzicii vorbesc de la sine. Peste 30.000 de oameni îi urmăresc în prezent pagina de Facebook „Mai multă educație muzicală în școli și grădinițe“.
Ana-Maria crede că este important să se facă mai multe ore de muzică, pentru că este singura materie care îi învață pe elevi să își dezvolte sensibilitatea. De asemenea, în muzică te poți regăsi și prin intermediul ei se pot transmite mesaje atunci când autorii nu au curajul să vorbească despre ceea ce simt.
„Vreau ca elevii mei să rămână cu înțelegerea faptului că ceea ce este la modă nu este mereu valoros, că nu pot fi ridicoli prin ceea ce fac și să aibă o minimă cultură muzicală. Vreau să își dea voie să fie din când în când vulnerabili și sensibili“, este dorința profesoarei de muzică.
Ghid cu jocuri pentru copiii refugiați
Recent, a lansat un ghid cu jocuri de integrare socială și alte activități pentru copiii refugiați din Ucraina, care vine la pachet cu un kit cu instrumente muzicale și jocuri. Împreună cu elevii unui alt profesor Merito, Diana-Cătălina Popa, de la Galați, a testat deja ghidul cu acești copii.
„Singurele lucruri pe care le poți face cu acești copii sunt artele: muzica și dansul. Restul educației este prins în bariera limbii“, crede Ana-Maria. Vor fi scoase 3.000 de astfel de ghiduri, iar apoi vor fi formați liceeni care să lucreze voluntar cu copiii din Ucraina care s-au refugiat în România.
„Scopul nostru este foarte simplu: să le oferim atât copiilor, cât și părinților lor momente de copilărie. Mamele lor mi-au spus că nu se mai comportă ca niște copii“, explică dascălul. Ulterior, toți profesorii de muzică din țară vor fi formați pentru a putea lucra cu copiii refugiați.
Ana-Maria și colegii ei predau deja melodii în limba ucraineană la webinarii, iar profesorii de muzică vor merge apoi în centrele regionale de refugiați și vor lucra alături de elevii voluntari cu acești copii.
Se încarcă comentariile...
