Educatoarea care a eliminat jucăriile la clasă. Elevii ei învață prin experimentare și fac vulcani din făină, sare, ulei și apă
0Mariana Mera, educatoare în județul Alba, a renunțat la metodele tradiționale de predare și s-a concentrat pe predarea nonformală. La clasa ei nu sunt jucării, iar elevii fac experimente cu elemente din natură și crează vulcani din făină, sare, ulei și apă.
Mariana Mera (43 de ani), profesoară pentru învăţământul preşcolar la Grădiniţa Gura-Roşiei din Roşia Montană, județul Alba, este primul educator din România distins cu premiul Merito, în 2018. Mera este de 25 de ani educatoare la grădinița din satul natal.
A urmat Liceul „Horea, Cloșca și Crișan” din Abrud, profilul pedagogic. În 1997 a dat admitere la facultatea de Economie, dar nu a reușit, așa că a susținut examenul de titularizare pentru postul de educatoare chiar la grădinița din Gura Roșiei, unde copilărise.
Ulterior, a absolvit și Facultatea de Drept, dar nu a profesat niciodată. Deși are rezultate remarcabile cu copiii, ne mărturisește că nu și-a dorit dintodeauna o carieră în învățământ. „Îi admir pe acei oameni care spun că au știut mereu ce vor să facă. Eu eram în clasa a VIII-a și nu știam unde voiam să mă duc și ce voiam să fac. Părinții mei au hotărât să urmez liceul pedagogic, pentru că de acolo o să ies direct cu pâinea în mână”, ne spune cu umor dascălul.
Vizita care i-a schimbat cariera
În 2006, Maria Gheorghiu de la OvidiuRo, o asociație a cărei misiune este ca fiecare copil sărac din România să beneficieze de educație timpurie de calitate, a ajuns la Roșia Montană. A vizitat și grădinița unde Mera este educatoare și i-a spus direct că unele dintre metodele ei de predare sunt greșite.
Orele erau prea bine delimitate, copiii trebuiau să deseneze întocmai după model, iar educatoarea avea mereu întâietate la vorbit. Vizita Mariei Gheorghiu a fost ca un apel la trezire pentru Mariana Mera, care a realizat atunci că poate mult mai multe pentru elevii săi.
„La început nu prea știam ce metode să folosesc și atunci am mers pe metodele folosite de educatoarea dinaintea mea. Am păstrat obiceiurile care erau la grădiniță”, povestește dascălul cum a debutat la catedră.
Accent pe dezvoltarea abilităților și explorarea senzorială
De-a lungul anilor și-a adaptat metodele de predare, astfel încât copiii să poată aplica și în viața de zi cu zi ceea ce învață la grădiniță. A urmat cursurile de asistenți Montessori și apoi a început să adune materiale pentru predarea la clasă care să fie cât mai apropiate de experiența practică a copiilor.
„Sunt rame cu nasturi, cu funde, pe care copiii învață să închidă și să deschidă nasturi și să facă șireturi. Asta e doar de suprafață, pentru că în spate sunt scopuri mai profunde. Vorbim de o mai bună coordonare a mișcărilor, concentrare și atenție”, punctează Mariana Mera.
Educatoarea lucrează într-o comunitate de romi, iar majoritatea dintre ei sunt foarte săraci. I-a conștientizat gradual pe părinți că educația este foarte importantă, astfel încât să îi dea la școală. În 2020, din cei 24 de copii pe care i-a avut la clasă, doar doi au fost români.
Primesc cărți ca să vină la grădiniță
Nu ne ascunde că nu a fost ușor să îi convingă pe părinții din comunitatea romă să își lase copiii la școală. Neavând exercițiu, unii dintre ei se săturaseră să se trezească dimineața, să le pregătească pachetul și să îi trimită la școală. Și atunci veneau cu tot felul de scuze.
Profesoara a reușit treptat să îi facă să înțeleagă că doar prin educație copiii lor vor scăpa de sărăcie, iar ca să îi atragă pe micuți, a folosit și un mic truc. „Copiii vin la școală, dar trebuie să li se dea ceva, vor să primească ceva. Și atunci le dau cărți ca să vină la grădiniță”, explică Mariana Mera.
Învățare prin experimentare
Și-a împărțit clasa în centre: științe, nisip și apă, joc de rol, construcții, bibliotecă și colțul eco. Elevii ei învață să confecționeze cifre din placaj, cu suprafața din șmirghel fin, astfel încât să deprindă diferite texturi și apoi să recreeze cifra alături, în faină de mălai, încă dinainte să știe să scrie.
„Le arăt copiilor cum se face o cifră, cu degetul arătător și cu cel mijlociu împreunat. Trasăm pe șmirghel fin cifra unu și ei simt la mână, pentru că e vorba de senzorial aici. Urmăresc cu cele două degete forma cifrei, lucrează pe tăblițe, iar apoi lucrează în tăvița cu mălai. Aici este implicată și motricitatea, pentru că învață și forma obiectelor”, explică dascălul.
Nu lipsesc experimentele cu frunze, modul cum se formează picăturile de ploaie sau ce se întâmplă în interiorul unui vulcan. Pentru că nu își permit să cumpere plastilină, copiii au conceput vulcanul din făină, sare, ulei și apă, un experiment în sine, la rândul său, iar erupția a fost recreată din oțet alimentar, bicarbonat și colorant alimentar.
Copiii învață astfel să folosească pipeta, iar prin experimentare învață diferența dintre apa sărată și cea obișnuită, ce este un lac, cum curge un râu și cum se varsă în mare. Este la prima vedere o joacă, dar copiii își dezvoltă, de fapt, abilități, și învață noțiuni cu care se vor întâlni mai târziu la școală sau în viață.
Mariana Mera aplică cu succes la clasă și o altă metodă Montessori, ce vizează formarea a ceea ce se numește motricitarea fină și rafinarea simțurilor. Practic, copiii transferă boabe de fasole dintr-o găletușă într-alta cu o lingură, în ideea să își dezvolte răbdarea și concentrarea.
A renunțat la toate jucăriile din clasă
De doi ani, în clasa Marianei Mera nu se mai găsește nici măcar o singură jucărie, iar relațiile dintre elevii săi s-au îmbunătățit simțitor.
„Nu mai avem jucării. Vin doar cu materiale. Dacă este, de pildă, o tăviță cu mălai, aceasta este una pentru toată clasa. Mă interesează să își dezvolte concentrarea și atenția. Unui copil care se poate concentra acum la o astfel de activitate, îi va fi mult mai ușor la școală, când trebuie să fie atent la lucruri mult mai complexe”, spune dascălul.
Copiii învață să facă și lucruri de care se lovesc și în viața de zi cu zi și pe care, deocamdată, le fac părinții. La grădiniță își mâncau mâncarea direct din pungă sau se plimbau cu ea pe coridoare. Acum, micuții așează fața de masă și farfuriile, împăturesc șervetul, iar apoi strâng firimiturile, la fel ca și adulții.
Până și lucruri banale, precum încheierea șireturilor la pantofi sau îmbrăcatul, ei învață să le facă singuri. Este și amuzant să vezi copii de șase ani care ajută micuți de trei ani să facă aceste lucruri ca niște oameni mari.
Învață cuvinte complexe
Mariana Mera nu se ferește să folosească la clasă cuvinte complexe, astfel încât copiii să își îmbogățească vocabularul.
„Dacă citim o poveste și apare un cuvânt mai deosebit, în niciun caz nu folosesc un sinonim. Le citesc exact acel cuvânt, iar dacă ei mă întreabă ce înseamnă, le explic. Pot apoi să văd dacă au înțeles ce le-am citit, punându-le întrebări. De multe ori, ei înțeleg din context sau din imagini ce înseamnă cuvântul respectiv. În învățământul tradițional se merge pe ideea că trebuie să îi îmvățăm tot pe copii, dar nu trebuie să facem asta, trebuie doar să îi ajutăm să înțeleagă”, explică dascălul.
În fiecare zi, Mariana Mera încearcă să îi înveţe ceva nou, să le menţină trează curiozitatea şi să le formeze astfel o bază solidă pentru viitor. Profesoara este și voluntar în asociația OvidiuRo Vara, timp de două săptămâni, organizează ca Atelierele de Vară Șotron, cu copii care fie vor să vină din toamnă la grădiniță, fie au lipsit mult în timpul anului. Atelierele au rolul de a-i familiariza pe micuți cu regulile și atmosfera de la grădiniță.
„Vreau ca elevii mei să rămână curioși, să rămână buni și înțelegători, să fie responsabili și independenți, să se poată descurca singuri. Să aibă grijă de mediul lor. Făcând asta, au grijă de mediu și oferă și respect celorlalți, iar la rândul lor vor fi respectați”, este moștenirea pe care Mariana Mera vrea să o transmită copiilor care îi trec prin mână la grădiniță.
Se încarcă comentariile...
