Educația în sistem homeschooling, tranșată de judecători. Părinte: „Lăsați-ne copiii să învețe". Ce spune Ministerul Educației
0Doi părinți din Oradea se judecă cu statul român pentru dreptul la educație al copiilor lor. Estera și Darius Cornean au decis acum doi ani să-i retragă pe cei mici de la școală și să-i înscrie într-un sistem homeschooling, o formă de învățământ nereglementată în România. Iar acesta nu este un caz singular. Vorbim despre un adevărat fenomen, care a luat în ultimii ani o amploare din ce în ce mai mare. Ceea ce, spun specialiștii în educație, ar fi o sabie cu două tăișuri.
Povestea soților Cornean începe în anul 2022, când au decis să-i retragă pe Daria și Dominic din sistemul public de învățământ. „La fel ca toți părinții, și noi ne dorim tot ce este mai bun pentru copiii noștri. Am vrut să le oferim altceva față de sistemul clasic de învățământ. Astfel că, în timp ce ei frecventau școala românească de stat, am început să căutăm alternative. Copiii erau atunci în clasa a doua, respectiv a treia. Acum sunt în clasa a IV-a și a V-a”, a povestit pentru „Adevărul ” Darius Cornean.
„Ne dorim pentru copii un sistem de învățământ care să le dezvolte gândirea critică”
Părintele ne-a mărturisit că el însuși este rezultatul școlii românești tradiționale, căreia nu-i reproșează nimic în mod special. „Noi toți suntem niște rezultate ale sistemului educațional românesc. Așa cum este el, cu bune și cu mai puțin bune. Cunosc oameni minunați care au ieșit de pe băncile școlii tradiționale. Însă timpul trece, noi evoluăm ca oameni, ca societate, ca tehnologie, ca educație. Nu ne-am dorit altceva decât să le oferim copiilor noștri o altă variantă care i-ar împlini, i-ar ajuta mai mult în viață, le-ar deschide orizonturi mai largi”, a mai spus părintele.
În sistemul românesc, este de părere Darius Cornean, se merge pe ideea de acumulare de informații și de reproducere a informațiilor acumulate: „În sistemul pe care noi l-am ales se merge pe ideea de gândire critică. Informația pe care o auzi trebuie s-o înțelegi, s-o gândești și s-o regăsești în realitatea ta imediată. Apoi, gândirea critică te ajută să devii autodidact. Copilul trebuie să învețe nu împins de la spate de părinți, ci pentru că el chiar își dorește acest lucru, are o reală nevoie de cunoaștere. Însă, pentru asta, în el trebuie stârnită această nevoie. În școala românească, din păcate, copilul, când ajunge în clasele mai mari, a XI-a, a XII-a, de abia așteaptă să scape de școală”.
Părintele a mărturisit că nu-și dorește ca cei doi copii ai săi să fie „doxă” de informații, dar să nu știe ce să facă apoi cu ele, să nu fie capabili să le și folosească în interesul lor.
„Am fost acuzați că împiedicăm accesul copiilor la educație”
Odată ce ideea renunțării la sistemul de învățământ românesc a fost conturată, cei doi părinți au început primele demersuri. „În 2022, la început de an școlar, am mers la doamna directoare, copiii învățau pe atunci la Liceul german Friedrich Schindler, și i-am spus că dorim să-i retragem. I-am explicat și motivul. Iar apoi am cerut foaia lor matricolă. Reacția a fost una de respingere totală. Ne-a spus că nu putem facem așa ceva pentru că este interzis. Am rugat-o să-mi arate unde scrie în lege că nu am dreptul să-mi dau copilul la o școală internațională”, continuă părintele.
După mai bine de o lună de presiuni și insistență din partea părinților, conducerea liceului a eliberat foaia matricolă a copiilor, document necesar pentru înscrierea lor la unitatea de învățământ din SUA: „Însă conducerea școlii a sesizat inspectoratul școlar și poliția. Motiv pentru care ne-am trezit cu o citație acasă. Am fost acuzați că împiedicăm accesul la educație al copiilor, la învățământul obligatoriu, așa cum este prevăzut în articolul 380 din Codul Penal. Am rămas șocați, am crezut că este o glumă. Cum să fim acuzați că încurajăm abandonul școlar când noi aveam dovezi că cei mici urmează în continuare studiile? Dimpotrivă. Noi facilităm accesul la studiile copiilor noștri. Educația lor ne costă bani, timp, energie”.
Chemați la poliție, celor doi soți li s-a recomandat să-și ia un avocat: „Noi am crezut că, dacă vom explica situația, oamenii vor înțelege. Dar nu s-a întâmplat asta. Dimpotrivă. Cu toate dovezile pe care le-am adus, cu toate explicațiile, ei au continua cercetarea”.
Din toamna anului 2022 și până în prezent, dosarul soților Corneanu a adunat sute de acte și de documente: „Avem acolo un dosar cu peste 400 de file. Cele mai multe documente sunt aduse chiar de noi. Foaia matricolă a copiilor, dovada înscrierii la școala din America, curriculum de la școală, scrisoarea de intenție din partea unității de învățământ de acolo. Degeaba. Am, câteodată, senzația că mă aflu în fața unor oameni ori rău voitori, ori care pur și simplu nu înțeleg nimic din ce le spunem”.
După opt luni de drumuri la poliție și zeci de declarații, soții Corneanu și-au angajat un avocat:„Astă vară am avut prima înfățișare în fața judecătorilor. Încercăm să ne apărăm cât de bine putem. Avem toate dovezile din lume, chiar mai multe de atât, că cei doi copii ai noștri nu au fost retrași de la școală, ci au fost introduși într-un sistem de învățământ internațional pe care noi îl considerăm mai potrivit pentru ei”. Marți, 15 octombrie, Darius Corneanu este chemat din nou în fața judecătorilor. „Este, cred, a patra sau a cincea înfățișare”.
„Sistemul românesc recunoaște diploma, dar nu și procesul de învățare”
Între timp, cei doi copii, Daria și Dominic, urmează cursurile școlii americane și sunt ținuți departe de tot acest scandal: „Am încercat să-i protejăm cât mai mult. Înainte de a lua decizia de a-i muta, am vorbit cu ei, le-am explicat, i-am întrebat ce părere au, dacă vor. Înainte de a începe demersurile, le-am prezentat școala, materiile, programa. Chiar dacă sunt doar niște copii, noi am vorbit cu ei și am ținut cont de părerea lor. Le-am explicat sistemul, au făcut câteva lecții demonstrative. Au fost foarte încântați. Sistemul acesta li s-a potrivit mănușă”.
Daria și Dominic încep cursurile în jurul orei 9.00 dimineața și le termină la ora 13.00: „Cursurile sunt înregistrate. O oră de curs durează 30-40 de minute și au și o pauză de 20 de minute pentru gustare. Au cursuri de aritmetică, matematică, istorie, geografie - aici vorbim despre o combinație între istoria și geografia Americii și cele universale, plus multe alte materii. Este o treabă foarte serioasă. Un copil nu poate trece clasa dacă nu a bifat toate evaluările. Aici nu e că n-am avut timp, n-am avut chef, n-am avut răbdare. Aici lucrurile sunt simple: înveți, treci mai departe, nu înveți mai stai o tură. Nu poți termina școala dacă nu ai parcurs cele nu știu câte sute de lecții, nu ai dat toate testele, nu ai trecut toate examenele”.
Daria și Dominic învață din fața unui computer, de la distanță, fiecare în camera lui. „Cursurile sunt în sistem hibrid. Sunt elevi americani care participă fizic la oră, sunt și elevi din alte state care primesc înregistrările și lucrează din fața propriilor calculatoare de acasă. Elevii din online pot revedea cursurile ori de câte ori simt că au nevoie. Apoi, există o comunicare foarte bună cu profesorul, chiar dacă noi suntem în România, iar el peste Ocean. Copiii trec niște teste, sunt evaluați. Au cărți cumpărate de acolo, caiete de acolo. Noi avem la dispoziție un catalog digital unde vedem rezultatele la învățătură”, mai spune părintele.
L-am întrebat pe Darius cum se vor descurca cei doi copii la examenele naționale din România, Evaluarea și Bacalaureatul, iar părintele ne-a răspuns că aceștia vor fi evaluați de sistemul american, nu cel românesc: „Diplomele pe care le vor obține acolo vor fi recunoscute și echivalate în România. Pe baza lor se vor putea înscrie la facultate aici, dacă vor dori. Este, însă, aberant că sistemul nostru recunoaște diploma de acolo, dar nu și procesul de învățare”.
„Dacă sistemul mă va învinge, vreau să pierd luptându-mă"
Darius Cornean spune că nu-și crește copiii pentru America: „Vreau să-mi cresc copiii pentru România, dar copii cu coloană vertebrală, care să nu fie dispuși să se compromită atât de ușor, copii care să-și găsească un drum în viață, să nu fie ghidați de supremația banilor, ci de ceea ce fac în carierele lor, să fie ceea ce le place, ceea ce îi reprezintă și ceea ce se potrivește personalităților lor. Și, dacă voi pierde în fața statului român, măcar s-o fac luptăndu-mă până la capăt. Dacă tot e să pierd, vreau să pierd luptându-mă, nu vreau să pierd fugind”.
Soții Cornean au inițiat zilele trecute campania online „Lăsați-ne să învățăm”, pentru conștientizarea acestui fenomen, care, spun ei, ar trebui acceptat de sistemul românesc.
„Cerem Ministerului Educației să respecte libertatea de alegere a tipului de educație, fără a ne incrimina pentru că dorim o alternativă educațională. Vrem să ne fie respectat dreptul de a înscrie copiii în sisteme educaționale internaționale la distanță care sprijină homeschoolingul, fără să fim acuzați de abandon școlar sau de împiedicarea accesului la învățământul obligatoriu. Nu cerem integrarea homeschoolingului în sistemul românesc de învățământ, ci eliminarea riscului de a fi acuzați de abandon școlar. Părinții trebuie să aibă libertatea de a-și înscrie copiii în sisteme educaționale internaționale performante, fără frica de consecințe legale din partea statului”, se arată într-o petiție care a strâns peste 6.000 de semnături.
Expert în Educație: „Statului român îi este frică să nu piardă controlul”
„Din punctul meu de vedere, sunt două aspecte care încă sunt în aer, fie nereglementate, fie făcute așa..în „dugă”. Statul se comportă cu frică, în loc să iasă „la joc” cu niște măsuri de politici publice, așa cum se cuvine. Statul român este extrem de rigid în ceea ce se cheamă evaluarea și punerea la dispoziție a celor care doresc a unor alternative educaționale autentice”, a precizat pentru „Adevărul” Marian Staș, expert în educație. „Chiar dacă legea obligă la acest tip de educație, asta nu consacră și calitatea actului educațional, ca atare. Statul ar trebui să fie mai deschis, mai indulgent fără să fie îngăduitor, fără să permită jumătăți de măsură. Însă nici să pună frână”, a mai spus expertul.
Motivele care îi determină pe unii părinți să-și îndrepte atenția către sisteme alternative de învățământ sunt cât se poate de firești, consideră Marian Staș: „Lumea s-a schimbat, oamenii funcționează altfel, familiile călătoresc altfel, oamenii sunt altfel informați. Evident că familiile mai mobile, mai deschise, mai curajoase, doresc să facă lucrul ăsta, plecând de la premiza că și sunt în stare, că pot să fac lucrurile așa cum se cuvine”.
Marian Staș este de părere că autorităților le este frică de schimbare, de unde și refuzul categoric de a lua măcar în considerare o astfel de alternativă: „Poate să fie și incompetență, poate să fie și frica de a pierde controlul. Este infernală rezistența la schimbare și piciorul pe frână pe care sistemul îl pune”. Autoritățile, decidenții, oamenii din educație, spune Marian Staș, nu vor să se complice, iar tendința este să refuze, să spună din start „Nu”, să pună frână oricărei inițiative care iese din tiparele tradiționale, clasice, consacrate: „Poate că nu din rea-credință, poate că din cinism, poate că din rea-credință, poate că din prostie, dar din frică în mod cert. Frica este acolo și e acerbă”.
Marian Staș atrage însă atenția asupra unui aspect foarte important: copiii au nevoie să socializeze, iar școala asta îi învață, printre altele, și, în același timp, au nevoie de un sistem de școlarizare bine pus la punct: „Motiv pentru care părinții ar trebui să fie foarte responsabili. Să asigure copiilor un model de homeschooling care să îi educe cum se cuvine. Apoi, ridic tema nevoii de socializare a copiilor, pentru că școala, prin natura sa, educă și componenta de a trăi în comunitate. Ori, în condițiile în care homeschooling-ul are loc în format digital, există riscul ca a micuții ăștia să aibă o componentă asocială mai pronunțată”.
Unde-i lege, nu-i tocmeală
„În acest moment, sistemul homeschooling în România nu este reglementat”, a declarat pentru „Adevărul” secretarul de stat Florian Lixandru. „Nu avem nici un document legislativ care să ne permită să luăm în considerare această formă de școlarizare. Nu avem cum să venim în sprijinul acestor oameni pentru nu avem legislație în acest sens. Ei sunt obligați să-și ducă copiii la școală. Câtă vreme trăiești pe teritoriul unui stat, respecți legislația statului respectiv. Legislația la noi spune foarte clar că elevii sunt obligați să frecventeze cursurile obligatorii. Neducându-i la școală, părinții nu fac altceva decât să le îngrădească dreptul la educație”.
Florian Lixandru a precizat că nici unul dintre părinții cu care a vorbit, adepți acestui sistem, nu a reușit să-l lămurească în ce constă, de fapt, acest tip de educație: „Cum învață, mai exact, acești copii integrați în școlile americane? Că există o diferență de fus orar. Când la noi e zi, la ei e noapte”.
Darius Cornean vine cu o explicație: „Cursurile sunt înregistrate. Însă, chiar și așa, profesorul se adresează atât copiilor care frecventează în mod fizic școala, cât și celor din online, care vor vedea mai târziu înregistrarea. Totul este transmis în sistem broadcast. Online nu înseamnă și live”.
În România este reglementat învățământul online, însă doar în anumite situații. „Însă procesul în sine se desfășoară în timp real, elevul poate comunica în mod direct cu profesorul”, a mai precizat secretarul de stat Florian Lixandru.