DOCUMENT Ce ar trebui să ştie elevii după un an la clasa pregătitoare

La finalul primei generaţii experimentale, cel mai probabil şi singura, de absolvenţi ai clasei pregătitoare, fiecare dascăl va face un raport, în care părinţii vor vedea evoluţia copiilor, de la dezvoltarea fizică şi motrică, până la competenţele sociale, emoţionale, de limbaj şi comunicare, dar şi cât de bine ştiu să înveţe.

Fiecare profesor care a preluat, din 17 septembrie, o clasă pregătitoare va trebui să urmărească constant evoluţia elevilor de şase ani până în luna mai, când va face şi un raport de evaluare a fiecărui copil, analiză care va ajunge şi la părinţi, potrivit unui ordin publicat de Ministerul Educaţiei.

Raportul de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare la finalul clasei pregătitoare se completează pentru toţi elevii din clasele pregătitoare din cadrul şcolilor, fie ele de stat sau particulare.

Scopul acestui raport este, pe de o parte, ”orientarea şi optimizarea procesului educativ, în vederea pregătirii elevilor pentru a răspunde solicitărilor de tip şcolar” şi, pe de altă parte, ”identificarea competenţelor specifice dobândite de elevii aflaţi la finalul clasei pregătitoare”, potrivit ministerului.

Completarea raportului de evaluare se realizează de către profesor, pentru învăţământ primar, institutor sau învăţătorul care predă la clasa respectivă.

Însă, numai după o consultare sau colaborare cu profesorul psihopedagog, profesorul psiholog şcolar, profesorul logoped, consilierul şcolar, medicul şcolar, alţi profesori ai clasei, şi de asemenea cu părinţii sau reprezentanţii legali ai copilului, se mai arată în ordinul semnat de ministrul Ecaterina Andronescu.

Ce ar trebui să ştie elevii la finalul clasei zero

Aşa cum arată secţiunile raportului de evaluare stabilite de specialiştii ministerului, după un an de clasă zero, copiii ar trebui să bifeze mai multe etape de dezvoltare, fizică, psihică şi cognitivă.

1. Dezvoltarea fizică şi motrică

• identificarea principalelor caracteristici ale posturii corporale corecte
• utilizarea unor mişcări specifice diferitelor segmente ale corpului
• executarea unor mişcări sugestive şi folosirea unei mimici şi a unei gestici adecvate diferitelor contexte (dialog, recitare, cântec, dans, teatru etc.)
• participare la activităţi motrice coordonate cu membrii grupului

2. Dezvoltarea socio-emoţională

• identificarea elementelor de identitate (nume, prenume, vârstă, gen, aspect fizic, naţionalitate etc.; numele părinţilor, localitatea etc.)
• respectarea unor reguli simple de igienă personală
• recunoaşterea emoţiilor de bază raportate la experienţa de viaţă
• exprimarea de sine (exprimarea emoţiilor, temerilor, preocupărilor, a ceea ce îi place şi ce nu etc.), în limbaje variate (verbal, nonverbal, artistic etc.)
• manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul natural şi social
• respectarea normelor elementare de comportament social Identificarea unor repere relaţionale (frate, soră, mamă, tată, bunici, rude, colegi, prieteni, adulţi, educatori) şi valorice (bine, frumos, bun etc.)
• participare la activităţile grupului, jocuri de grup, relaţii interpersonale

3. Dezvoltarea cognitivă

• identificarea cuvintelor din enunţuri scurte, rostite clar şi rar
• identificarea silabelor şi a sunetului iniţial şi final în cuvinte clar articulate
• diferenţierea cu suport intuitiv a formelor geometrice, semnelor grafice (literă, cifră), culorilor, sunetelor
• sesizarea relaţiei dintre sunet şi literă, dintre cifră şi număr
• trasarea elementelor grafice (conturul literelor, cifrelor, formelor geometrice principale)
• identificarea unor repere: spaţiale (în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos) şi temporale (înainte, după, zi, noapte, iarnă, vară etc.)
• utilizarea unor repere de gândire logică: sortare, clasificare pe baza unui criteriu dat, raţionament simplu („dacă..., atunci…”)
• recunoaşterea unor cuvinte uzuale, scrise cu litere de tipar
• recunoaşterea numerelor în concentrul 0-10
• rezolvarea de probleme în care intervin operaţii de adunare sau scădere cu 1-2 unităţi în concentrul 0-10, cu suport intuitiv

4. Dezvoltarea limbajului şi a comunicăriii

• i​dentificarea şi aplicarea regulilor principale de comunicare
• utilizarea elementelor de logică în comunicare (”şi/sau”, ”dacă…, atunci”, ”da/nu” etc.)
• receptarea semnificaţiei corecte a mesajelor orale
• sesizarea semnificaţiei unui mesaj vizual simplu
• exprimarea unor mesaje referitoare la sine, colegi, familie, şcoală, mediu înconjurător
• participarea la dialoguri scurte, în situaţii de comunicare uzuală

5. Dezvoltarea capacităţilor şi atitudinilor de învăţare

• respectarea normelor elementare de comportament şcolar
• manifestarea perseverenţei în activitatea de învăţare
• mnifestarea curiozităţii pentru explorarea mediului natural şi social Identificarea unor regularităţi în mediul familiar, natural şi social
• realizarea unor activităţi, proiecte, obiecte, construcţii simple
• relaţionarea pozitivă cu alţi membri ai grupului, în rezolvarea unor sarcini simple de lucru
• participarea la activităţi integrate, adaptate nivelului de vârstă Manifestarea imaginaţiei şi a creativităţii în activitate şi joc

2012 a fost primul an în care obligatoriu toţi copiii din România care au împlinit şase ani, în jur de 130.000 în total, au mers la clasa pregătitoare, la şcoală, şi nu la grădiniţă, într-un experiment introdus de fosta guvernare PDL, care şi-a propus să reducă fenomenul de abandon şcolar. 

Actualul executiv condus de Victor Ponta a anunţat chiar din prima zi de şcoală, prin vocea premierului şi cea a ministrului Educaţiei, că această clasă pregătitoare trebuie să rămână obligatorie, însă ar urma să fie mutată, cel mai probabil de anul viitor, înapoi la grădiniţă.