ANALIZĂ Clasa pregătitoare, un experiment care a început luni în România
0
O premieră în România: copiii care au împlinit 6 ani merg de luni la şcoală, în clasa pregătitoare, şi nu la gradiniţă. Deşi teoretic vor studia în clase speciale cu mobilier şi educatori adaptaţi vârstei, specialiştii în educaţie spun că România a renunţat prea devreme la ultimul an de la grădiniţă, iar experimentul clasei zero ar putea să se dovedească un eşec. În total, aproape 3,3 milioane de elevi încep luni un nou an şcolar.
În toată lumea, copiilor li se pune stiloul în mână de la o vârstă din ce în ce mai mică. Tendinţa a cuprins şi România: din acest an copiii merg la şcoală de la 6 ani. Lipsa mobilierului şi faptul că puştii trebuie să renunţe la un an de copilărit şi chiar să facă naveta i-a speriat pe părinţi.
Specialiştii în educaţie spun că ne-am lepădat totuşi prea devreme de grădiniţă. Ideea este bună, iar lipsa băncilor pe măsura prichindeilor este cea mai mică dintre probleme. Atenţia ar trebui să se concentreze mai mult pe pregătirea celor care le vor preda copiilor şi, mai ales, pe ce vor învăţa micuţii.
Cu alte cuvinte, nu doar componentele ”hard” ale clasei pregătitoare contează, cât mai ales ”softul” - programa şcolară, modul de predare, calitatea cadrelor didactice.
La acestea se adaugă şi rapiditatea introducerii măsurii, anunţată şi aplicată în acelaşi an, motiv pentru care nu toate şcolile au avut timp să se pregătească şi ca atare anul şcolar a fost amânat cu o săptămână.
Copiii deştepţi merg mai devreme la şcoală
În aproape 80% dintre ţările europene, şcoala începe la şase ani. În Anglia, Malta, Olanda sau Scoţia, la cinci ani copiii merg la şcoală, în timp ce în Irlanda, puştii de patru ani primesc deja abecedare. Scrisul şi cititul, cunoaşterea mediului înconjurător, dar şi abilităţile de socializare sunt ”disciplinele” de bază ale elevilor de la clasa zero.
Nu se pune problema statului în bănci sau ieşitului la tablă, programa este adaptată vârstei lor, iar profesorii nu le dau ecuaţii înainte de a-i învăţa să cunoască ceasul sau să spună ”te rog” atunci când cer o jucărie colegului.
Născuţi cu calculatorul în braţe, copiii au alte nevoi de învăţare şi sunt mult mai isteţi.
”S-au făcut studii care arată că degradarea neuronală începe imediat după naştere, prin urmare, creierul care nu se foloseşte, se pierde. Mai mult, s-a dovedit prin studii că în ultimii ani, datorită dezvoltării tehnice, există un salt de inteligenţă la copii de 3% anual. Copiii au o precocitate mult mai mare decât aveau copiii de acum 20-30 de ani. Acum întâlnim copii de şase ani cu inteligenţă de 16, nu-i mai putem judeca pe copii după anii fiziologici, ci după cei mentali”, explică Florin Colceag, preşedintele IRSCA Gifted Education.
Aplicarea conceptului de educaţie timpurie, care s-a concretizat la noi prin înfiinţarea clasei pregătitoare poate fi însă un eşec, dacă nu este implementat cum trebuie.
”Învăţământul timpuriu funcţionează, dar cu anumite condiţii: trebuie să se ţină cont de caracteristicile cognitive ale copiilor, de universul de înţelegere al acestora, este importantă oferta educativă care trebuie să fie în conformitate cu nevoile copiilor. Contează şi pregătirea cadrelor didactice care să fie fini cunoscători ai psihologiei copilului şi din păcate noi nu prea avem astfel de dascăli. Mobilierul care să corespundă vârstei este o problemă mai vizibilă pentru că implică anumite costuri, dar nu este cea mai importantă dintre probleme”, mai spune Florin Colceag.
Părinţi îngrijoraţi
Mutarea copiilor din grădiniţe în şcoli a stârnit valuri de nemulţumiri printre părinţi. O parte au mers cu nemulţumirile în instanţă. Fără câştig de cauză, însă. În Bucureşti, sute de părinţi s-au bătut pe locurile la şcolile considerate mai bune. Din lipsa spaţiilor, multe dintre şcoli au organizat clase şi în alte instituţii de învăţământ.
Astfel, părinţii care şi-au înscris copiii la Colegiul ”Goethe” vor trebui să-i ducă la ”I. L. Caragiale”, unde s-a găsit spaţiu. Pe lângă lupta pentru a prinde loc la o şcoală bună se adaugă şi frica părinţilor de a nu le fura micuţilor din copilărie.
”În multe ţări şcoala începe mai devreme. Îngrijorările părinţilor stau mai degrabă în condiţiile care li se oferă copiilor în şcoală şi dacă personalul didactic este suficient de pregătit pentru a avea grijă de copii mai mici. O problemă este efortul de adaptare a copiilor şi încearcă să le ofere condiţii de stabilitate cât mai mult timp. Mulţi schimbă grădiniţele şi îşi dau seama că asta duce la o fragilizare a copiilor. Mulţi încearcă să-i protejeze şi uneori exagerează. Problema se pune dacă mediul şcolar este la fel de securizat ca cel din grădiniţe”, explică psihologul Cezara Daşu.
Grădiniţa vs. clasa zero
Mai mult, părinţii sunt privaţi de unele servicii pe care la grădiniţă le aveau. ”În grădiniţe, funcţia socială era foarte importantă, copiii dormeau, mâncau acolo şi asta îi avantaja. Se putea începe clasa pregătitoare şi la grădiniţă, prima treaptă a sistemului, unde se putea face o foaie matricolă, existau condiţii. În liceele mari din Capitală, cum este Eminescu, unde se plimbă pe aceleaşi holuri copiii de şase ani şi cei de clasa a XII-a, nu au spaţiu de joacă, grupuri sanitare adecvate. Nu avem resurse umane - se punea problema ca educatoarele cu dublă specializare să meargă dimineaţa la şcoală pentru clasa pregătitoare şi după-amiaza la grădiniţele cu program prelungit”, spune şi Conona Petrescu, expert în educaţie timpurie.
Frica de a-i trimite pe copii la şcoală de la o vârstă mai mică pare o falsă problemă, dacă se iau în considerare statisticile. Jumătate dintre părinţi îşi dădeau oricum copiii la şcoală la şase ani, potrivit Ministerului Educaţiei.
Ce vor învăţa copiii la clasa pregătitoare
În plus, copiii care vor merge în clasa zero în anul şcolar 2012-2013, aproape 130.000 în total, nu vor avea acelaşi tratament cu cei din clasa I, peste 170.000 la număr. În total, aproape 3,3 milioane de elevi întră luni în noul an şcolar.
Elevii de şase ani nu vor fi puşi cu mâinile la spate în bănci. Vor avea obiecte ca Matematica şi explorarea mediului, Muzică şi mişcare, Arte vizuale şi lucru manual, dar şi Dezvoltare personală sau Educaţie pentru societate.
Iar cei peste 8.000 de profesori care le vor preda celor mai mici şcolari au început deja cursurile, înaintea elevilor.
”Un loc aparte îl ocupă cursul Managementul clasei, care abordează aspecte privind managementul spaţiului, al timpului, al resurselor materiale, însoţite de exemplificări concrete, legate de specificul clasei pregătitoare, privind durata activităţii didactice, amenajarea sălii de clasă, organizarea unei zile de şcoală - întâlnirea de dimineaţă, prezenţa, orarul zilei-, implicarea părinţilor în desfăşurarea unor activităţi comune”, explică Iliana Dumitrescu, directoarea adjunctă de la Institutul de Ştiinţele Educaţiei, care a participat la organizarea clasei pregătitoare.
Orele de la clasa pregătitoare vor fi de 30-35 de minute, cât copiii să nu se plictisească, iar clasa va fi împărţită în mai multe spaţii, printre care Ludoteca, Biblioteca, Mascota Clasei, Colţul construcţiilor.
Pregătitoarea, pregătită a la francaise
Modul de predare este inspirat din cel al învăţământului alternativ, cum este Step by Step şi Waldorf. Acestea nu sunt singurele elemente împrumutate. Şcoala românească a fost construită după chipul şi asemănarea celei franceze. Nici la clasa pregătitoare nu s-a abătut de la regulă.
În Franţa, învăţământul obligatoriu începe la şase ani. În primul an, copii învaţă, în mare, să scrie şi să citească, să socotească şi noţiuni din ştiinţe. În Anglia, de pildă, învăţământul primar începe deja de la cinci ani, când copiii învaţă puţină matematică, să scrie şi să citească, dar şi noţiuni din ştiinţe.
Deja în anul al doilea de învăţământ primar, adică înainte de a împlini şapte ani, trec prin prima evaluare a competenţelor realizată la nivel naţional. Rezultatele testărilor sunt făcute publice şi sunt un indicator al performanţei profesorilor.
Australia este însă un stat veteran în ceea ce priveşte introducerea învăţământului obligatoriu de la cinci ani. Învăţământul primar se încheie în clasa a şaptea, echivalenta clasei a cincea la noi. Copiii stau la şcoală de la 8.45 la 15.00, au pauză de masă şi de gustare, iar apoi desfăşoară activităţi extracurriculare.
La ce vârstă începe şcoala în Europa:
- 4 ani: Irlanda de Nord
- 5 ani: Anglia, Malta, Olanda, Scoţia, Ţara Galilor
- 6 ani: Austria, Belgia, Cipru, Cehia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Liechtenstein, Luxembourg, Norvegia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Spania, Turcia
- 7 ani: Bulgaria, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Suedia
Se încarcă comentariile...
