Directorul anului 2024: „Cea mai mare provocare a mea e să lupt împotriva mentalităților învechite”
0Daniela Claudia Orășanu, directoarea Colegiului Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani, județul Iași, este Directorul anului 2024. Distincția i-a fost acordată în cadrul celei de-a opta ediții a Galei Premiilor pentru Directorii anului, organizată de Asociația pentru Valori în Educație. „Acest premiu mi-a confirmat faptul că ceea ce am făcut până acum pentru școală am făcut bine. Și mă motivează să lupt în continuare”, a declarat dascălul pentru „Adevărul”.
Daniela Claudia Orășanu este directoarea Colegiului Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani de 10 ani. Iar în tot acest timp a reușit să transforme unitatea de învățământ într-un centru de excelență recunoscut la nivel național. „Din acest punct de vedere, școala noastră se situează deasupra multor licee teoretice”, ne-a declarat mândră directoarea.
Profesoară de economie în cadrul liceului, Daniela Orășanu și-a început cariera chiar în această școală: „Dintotdeauna am predat aici. După ce am terminat Facultatea de Științe Economice din Iași m-am întors în orașul natal și am fost economist, pentru o perioadă, la Fabrica de perdele. Dar visul meu era să devin profesor. Și până la urmă am reușit. Cine ar fi crezut?”
Directoarea ne-a mărturisit că, înainte de a fi profesor și director, este o femeie cu suflet de copil. „Cred că și premiul acesta, validarea aceasta este ceva pentru copilul din mine, care avea nevoie de o confirmare că face ceea ce trebuie și o face bine”.
Cea mai mare provocare: schimbarea mentalităților în școala românească
Una dintre cele mai mari provocări în carieră sa didactică a fost să schimbe mentalitatea învechită a celor din jur. „Trebuie să ieșim cumva din cercul nostru, să ne forțăm puțin limitele și să vedem spre ceea ce se îndreaptă societatea. Să fim un pic atenti la dinamica societății și la nevoile copiilor. Școala ar trebui să se refere la procesul de învățare și nu la cunoștințele pe care elevul și le însușește memorând sau luând totul de-a gata”. Profesoara se referă la faptul că examenele pe care le susțin elevii dar și notele pe care le iau la școală se bazează doar pe validarea unor cunoștințe care, în lumea reală, nu le sunt copiilor de nici un folos. „Mai important este ca acești copii să fie învățați să gândească, mai important este să le creăm niște spații pentru a explora lumea din jurul lor și pentru a o înțelege. Să fie curioși, să întrebe, să descopere pas cu pas. Copiii noștri au nevoie de o gândire critică sănătoasă, iar școala asta ar trebui în primul rând să-i învețe”, consideră dascălul.
Elevii ar trebui să primească instrumete cu care să poată simula în siguranță tot ceea ce se întâmplă în lumea reală: „Școala trebuie să investească în copii, să creeze proiecte în care elevii să se descopere pe ei înșiși, să vadă la ce sunt buni, în ce domeniu excelează și să fie încurajați să-și dezvolte aceste competențe de adaptabilitate, de creativitate, de inovare, de gândire critică etc”.
Materia ar trebui să țină pasul cu realitatea pe care copiii o trăiesc
Am întrebat-o pe directoarea colegiului tehnic din Pașcani ce părere are despre materia stufoasă care este predată elevilor la clasă, despre conceptele și noțiunile care, multe dintre ele, nu-și mai găsesc locul în realitatea zilei de azi. Iar răspunsul a fost unul pe cât de direct, pe atât de simplu. „Materia ar trebui să fie adaptată la ceea ce trăim acum, în anul 2024. Pe de-o parte. Pe de altă parte, avem nevoie de o mai bună corelare între materii, căci există foarte multe goluri, foarte multe ruperi, nu există o continuitate firească între conținuturi. De exemplu, în clasa a VII-a, la Fizică se cer lucruri care se bazează pe informații din Matematică. Însă elevii nu le-au parcurs încă”, ne-a mai spus profesoara.
Nu în ultimul rând, dascălul consideră că prin această goană nebună după note, goană în care elevii sunt împinși de părinți, nu fac altceva decât să-și fure singuri căciula: „De ce ne trimitem copiii la școală? Ca să aibă o diplomă sau ca să devină niște adulți funcționali? Copiii de nota 10 nu sunt neapărat copii perfecți. Notele nu oglindesc și cunoștințele. Ce ar trebui să știe părinții este faptul că un elev de nota 7 sau 8,care înțelege însă cum funcționează lucrurile, este de o mie de ori mai câștigat față de unul care are 10 pe linie dar nu știe ce cum să folosească în viața de zi cu zi informațiile pe care le deține”.
Meditațiile au devenit o modă
Mai mult decât atât, vânătoarea de note mari și diplome a dat naștere unui adevărat flagel: meditațiile în privat, cu care directoarea nu este de acord, dar nici nu poate să-i judece foarte aspru pe părinți: „Cumva sunt de înțeles pentru că nu au încredere în sistemul de educație. Și, pentru că-și doresc tot ce este mai bun pentru copiii lor, apelează la această variantă”. Pe de altă parte, însă, consideră dascălul, avem de-a face cu un adevărat trend, o adevărată modă a meditațiilor. „Am reușit să atrag niște fonduri pentru a-i plăti pe profesorii care țin ore suplimentare de pregătire cu elevii la școală. Pentru elevi totul era gratis. Nu trebuiau decât să stea peste program la școală. Dar am avut probleme cu anumiți părinți care nu au fost de acord să-și lase copiii după ore să învețe mai mult. Motivul? Aveau mai multă încredere în profesorul care le venea acasă, pe care îl plăteau. La școală nu ar fi dat nici un ban. Însă era vorba acolo este un fel de blazon. E mult mai mult aici decât faptul că școala nu oferă. Ba oferă, dar sunt cazuri când o face degeaba, căci nu există interes”.
Digitalizarea previne absenteismul
Directoarea colegiului din Pașcani a reușit să reducă rata absenteismului implementând catalogul digital: „Am avut atunci o scădere bruscă de 37%. Motivul? În momentul în care elevul este trecut absent, părintele știe. Află chiar în secunda aceea. Deci, cumva frica păzește pepenii. Apoi mai este un aspect: elevilor noștri le place să rămână în școală căci avem o școală inteligentă, smart, digitalziată, orele sunt interactive, interesante, mediul pe care îl promovăm în școală este unul care invită la stiud și cunoaștere. Avem copii tare buni și suntem foarte mândri de ei”.
Este și motivul pentru care a respins din start ideea camerei de detenție: „I-aș trimite, mai degrabă, la bibliotecă. Dar nu. Nu sunt de acord cu așa ceva iar la noi în liceu nu va există cameră de pedeapsă”.
Sancțiuni nu se dau nici pentru folosirea telefoanelor mobile în timpul orelor din simplul motiv că elevii nu le folosesc: „Încă din 2018 am introdus în școală cutii în care copiii își depozitează telefoanele mobile. Iar regula este și pentru profesori. Însă eu nu vreau ca elevilor să le fie interzisă tehnologia. Dimpotrivă. Suntem o școală digitală, cu tablă interactivă în fiecare clasă, am implementat o serie de tehnologii care să ajute în procesul de predare, de evaluare și de învățare. Copiii trebuie să știe să utilizeze internetul, rețelele sociale, dar s-o facă în mod corect.. Nu este o soluție să interzici telefoanele mobile. În schimb, ai putea să-i înveți cum să le folosească în siguranță”.
Elevii colegiului învață folosind ochelari VR, manevrând drone și inspirându-se la orele de simulare în afaceri și contabilitate din jocul video Minecraft. „De ce ar simți nevoia să stea pe telefoane, jucându-se sau vorbind pe rețelele sociale, când au la dispoziție toată tehnica și tehnologia chiar la școală?” se întreabă dascălul.
Se încarcă comentariile...
