DEZBATERE Notele din catalog, între manipulare şi evaluare

Copiii sunt notaţi cu ajutorul notelor din clasa a V-a    FOTO: Adevărul

Copiii învaţă pentru note, note folosite deseori de profesori ca mijloc de pedepsire sau de răsplată, spun specialiştii. Dascălii susţin însă că e nevoie de o departajare a elevilor, dar recunosc că de la vârste mai mari

Problema relevanţei notelor pe care copiii le primesc la şcoală este un subiect de discuţie în toată lumea de mai mulţi ani. Căruia dintre noi nu i-a fost frică să ia o notă mică la o lucrare, gândindu-ne la ce vor spune părinţii, ce vor crede prietenii despre noi? Pe toată durata şcolii, copiii vânează note bune ca să intre la un liceu bun, la o facultate bună, iar uneori, părinţii pun presiune pe profesori pentru ca odraslele lor să ia note mari.

Specialistul în educaţie Alexandra Anton, care a studiat ştiinţele educaţiei la Universitatea Turku din Finlanda, spune că notele nu sunt relevante la vârste mici, fiindcă un copil de 7 ani nu are capacitatea cognitivă să înţeleagă ce înseamnă o notă. „Nu este o diferenţă foarte mare între note şi calificative, amândouă reprezintă evaluare sumativă. La noi este o inflaţie de note, în Finlanda, spre exemplu, elevii primesc o singură notă pe semestru la o materie, un fel de evaluare generală a profesorului care reflectă tot parcursul lor. La ei notarea începe tot de la clasa a V-a, însă notele sunt introduse treptat, nu la toate materiile odată“, a explicat Anton.

Notele, mijloc de „manipulare“

Alexandra Anton atrage atenţia asupra  faptului că elevii români se tem de note, pe când copiii finlandezi abia aşteaptă să-şi afle nota. „La noi, elevilor le este frică de note fiindcă profesorii îi pedepsesc, le pun nota 2 pentru că au lipsit sau nu şi-au făcut tema. Practic, notele sunt folosite ca un mijloc de manipulare, prin care să-i determini să fie cuminţi sau să-i motivezi. Ideea notării nu este să-i pedepseşti, ci strict să-i evaluezi“, a adăugat Anton.

Pe de altă parte, profesorii spun că este totuşi nevoie de o departajare la clasă. „Întrebarea e când ar trebui să fie introduse notele la clasă. În România, copiii sunt notaţi altfel din clasa a V-a. De altfel, dacă ne uităm la studiile psihologice, acestea ne arată că nu este relevantă notarea la clasele mai mici, însă treptat trebuie să apară o departajare, iar la liceu este nevoie clar de o ierarhie“, este de părere profesorul de istorie Corneliu Riegler, de la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc“ din Capitală.

Competiţia părinţilor, transmisă elevilor

Mai exact, din 1998 copiii din şcoala primară nu mai au note, ci primesc calificative. Învăţătoarea Cornelia Popa, vicepreşedinte al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, spune că acestea nu reprezintă o clasificare, ci o încurajare a copiilor mici. „Introducerea sistemului de calificative în loc de note este un pas înainte în respectarea principiului necompetitivităţii. Însă nu cred că ar fi bine să nu existe nicio apreciere asupra evoluţiei copiilor“, a explicat dascălul.

Psihologul Diana Ioaneş spune că, într-adevăr, notele stârnesc sentimentul de competitivitate în rândul elevilor, însă la noi este de fapt vorba de o competiţie între părinţi. Mai mult, elevii nu mai înţeleg care e rolul notelor şi de ce vin de fapt la şcoală. „Copilul nu mai este preocupat să înveţe ca să ştie, ci ca să ia o notă mare la o lucrare. Deja am pierdut sensul învăţării în România“, este de părere psihologul.

"Eu mai bun decât tine sau tu mai bun decât mine"

O altă problemă semnalată de specialişti este modul în care relaţionează elevii între ei când se realizează ierarhiile la clasă. Bloggerul adevărul.ro şi expertul în educaţie Marian Staş spune că în opinia sa, capitolul notelor este este unul foarte sensibil pentru şcoala românească, deoarece ea însăţi este clădită pe pilonul ierarhizării explicite între elevi. Staş crede va trece, probabil, foarte mult timp până vom realiza că nu este productiv să ne uităm tot timpul unii la alţii şi să ne comparăm între noi, să fim în competiţie cu toată lumea din jur.

„Cuantificarea rezultatelor este esenţială în orice proces corect de învăţare - avem nevoie să ştim unde suntem, în fiecare punct al traiectoriei noastre de învăţare. Problema apare când "eu" mă compar cu tine, sau "tu" te compari cu mine. E cel mai nefericit lucru pe care un sistem educaţional îl poate face. Ierarhizarea claselor după notele elvilor este, acum, sarea şi piperul şcolii româneşti. Acest aspect docimologic este fundamental eronat, deoarece "tu" şi "eu" venim cu istorii educaţionale şi de învăţare profund diferite, aşa încât formularea corectă a chestiunii notelor revine la "eu, mai bună azi decât mine ieri" şi, "tu, mai bună mâine decât tine, azi" în loc de "Eu, mai bun decat tine" sau "Tu, mai bun decât mine"a exemplificat Staş.

Paşaport pentru intrarea la liceu

Dacă în primii ani de şcoală putem vorbi de impactul psihologic al notelor primite de elevi, deja din gimnaziu rolul lor este unul mult mai serios: mediile obţinute în clasele V-VIII reprezintă 25% din media finală de admitere la liceu, iar 75% rezultatul de la examenul de Evaluare Naţională. Cele două combinate fac diferenţa între un liceu bun şi unul foarte bun. Din acest punct de vedere, încă de anul trecut s-a dezbătut varianta admiterii doar pe bază de examen la liceu, în condiţiile în care oficialii au arătat că există diferenţe şi de 5-6 puncte între notele din gimnaziu şi cele de la Evaluarea Naţională.

Părerile sunt împărţite între cei care susţin selecţia prin examen şi cei care valorizează obiectivitatea pe termen lung a notelor obţinute în cei patru ani de şcoală generală. „În România, din cauza nivelului corupţiei, nu cred că ar fi bine să se intre la liceu numai pe bază de examen, cazurile de fraudă există. Din păcate, societatea românească nu este pregătită pentru un sistem de evaluare ca cel din Finlanda, una dintre ţările cu cea mai mică rată de corupţie din lume.
Atât timp cât se pot fura examenele, trebuie să existe şi altceva pe care să ne bazăm pentru evaluarea elevilor, iar aici ne rămân notele“, consideră profesorul de istorie Corneliu Riegler, de la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc“ din Capitală.

Pe de altă parte, profesorul de matematică Adrian Troie, director adjunct la Colegiul Naţional „Sf. Sava“ din Bucureşti, a prezentat în nenumărate rânduri dublul tăiş al notelor, care nu mai sunt un indicator al nivelului real al copiilor. „Care e valoarea reală a elevilor? Nu ştim! Tot sistemul e de vină. Ajungem la aceeaşi separare între valoarea copilului şi notele pe care le iau, e tot o problemă de exigenţă până la urmă“, a explicat Troie.

Notele şi absenţele elevilor ar putea fi publicate zilnic în „Catalogul Online”, gestionat de şcoli

Mai mulţi senatori PSD propun să fie înfiinţat „Catalogul Online”, platformă şcolară pentru publicarea zilnică a notelor şi absenţelor elevilor, a cărei gestiune permanentă să revină unităţilor de învăţământ preuniversitar, iniţiativa aflându-se în consultare publică.

Catalogul online omoară chiulul şi notele ascunse

După copii, şi părinţii sunt mobilizaţi de şcoală pe Internet. Autorităţile se gândesc să implementeze la nivel naţional „Catalogul electronic”, un sistem care permite supravegherea on-line a notelor şi activităţii elevilor. Mai mult, specialiştii spun că sistemul ar elimina şi subiectivitatea profesorilor în notarea elevilor.