Cum vrea să revoluționeze Ministerul Educației programa de liceu
0Ministerul Educației a făcut propuneri îndrăznețe și curajoase privind programa de la liceu, mai ales că elevilor li se acordă mai multă libertate să studieze ceea ce își doresc. Experții în domeniu spun că aceste propuneri reprezintă un pas înainte, dar în același timp, au și minusuri.
Potrivit proiectului pentru modificarea planurilor-cadru pentru liceu, Fizica, Chimia, Biologia și Geografia nu mai apar în trunchiul comun pentru elevii de la profilul real din clasele a XI-a și a XII-a. Astfel, în clasa a IX-a se va studia Geografia generală, în clasa a X-a Educație pentru mediu, iar în ultimii doi ani de liceu, materia nu va mai fi studiată. În ceea ce privește Fizica, Chimia și Biologia, acestea vor fi adăugate la curriculum la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ).
Miruna Croitoru, președinta Consiliului Național al Elevilor (CNE), explică faptul că cele trei materii nu dispar de la profilul real, ci proiectul acordă elevilor un grad mai mare de alegere a disciplinelor pe care le vor studia. „Ne bucură să vedem că pe lângă acele competențe-cheie, vom avea începând cu clasa a XI-a și o specializare aferentă profilului”, spune ea.
De aceeași părere este și Iulian Cristache, președintele Federației Asociațiilor de Părinți, care spune că federația a solicitat de aproximativ 4 ani ca în clasa a XI-a și a XII-a elevii să poată studia materiile special dedicate profilului. „Mi se pare ok modificarea, deoarece oferă posibilitatea să studieze mai mult ce materii doresc, lucru care se întâmplă și la școlile private. Noi trebuie să facem deosebire între toceală și partea de competență. Mulți elevi duc lipsă de aceste competențe pentru că profesorii au timp doar să predea, să evalueze și nu au timp să aprofundeze lecțiile”, spune el.
Ștefan Vlaston, expert în educație, subliniază la rândul lui că aceste materii mai pot fi studiate de elevi, pentru că sunt prevăzute câte 6 ore pentru aceste discipline la CDEOȘ (curriculumul la decizia elevilor din oferta şcolii - n.r.). „Un elev care-şi propune să ajungă medic va alege aceste discipline, dar altul care vrea să devină informatician se va mulţumi cu ce a acumulat până în clasa a XI-a la aceste discipline”, susține expertul.
La rândul lui, expertul în educație, Marian Staș, subliniază că această curriculum la decizia elevului din oferta școlii este cea mai importantă modificare a planurilor-cadru.
Logica și psihologia ar putea fi eliminate
De asemenea, proiectul prevede ca disciplinele Logică și Psihologie să nu mai fie studiate de către elevii de la profilul uman și real. Astfel, la profilul teoretic, disciplinele socio-umane sunt următoarele: clasa IX – Sociologie; clasa X – Educație financiară și Antreprenorială; clasa XI – Filosofie / Gândire critică / Etică. În cazul în care nu se schimbă acest lucru, disciplinele ar putea fi eliminate și de la examenul de Bacalaureat.
Referitor la propunerea menționată, Iulian Cristache subliniază că există o problemă, iar lipsa acestor materii trebuie argumentată de Ministerul Educației. „Totuși, există gândirea critică, care este complementară cu Logica și nu ar trebui să se dezvolte fără această materie. Nu avem o notă de fundamentare momentan, de aceea este nevoie de explicații ale ministerului”, mai spune el. Posibila lipsă a materiilor este criticată și de elevi, Miruna Croitoru precizând că acestea sunt două dintre cele mai necesare discipline socio-umane în învățământul superior. „Uneori chiar sunt discipline de examen la admiterea la facultate, așa că intervine întrebarea: Cum ar putea elevii să se pregătească? Este extrem de trist că meditațiile sunt răspunsul care ne vine în minte”. Legat de meditații vorbește și părintele, care punctează că cei mai mulți elevi fac meditații la materiile la care au examen, la liceu sau la facultate și că trebuie luat în calcul acest lucru.
O nouă materie și Matematica obligatorie la toți elevii
Proiectul Ministerului Educației prevede introducerea unei noi materii, numită „Perspective globale“, care să fie studiată de toți elevii care nu participă la ora de Religie. Tinerii ar urma să învețe despre tradițiile diverse de pe glob, elemente de cultură și civilizație pornind de la situația globală actuală. Elevii cred că este o idee bună, dar este nevoie de mai multe explicații referitoare la programa acesteia și posibilitatea de a reprezenta și ea o disciplină opțională la BAC sau dacă „va persista discriminarea pe criterii de convingeri religioase”. Iulian Cristache spune și el că materia este reprezintă un plus în ceea ce privește cunoștințele generale ale elevilor.
În ceea ce privește Matematica, aceasta va fi obligatorie la toate profilele, iar propunerea este privită cu ochi buni, atâta timp cât „va fi văzută drept minimul de competențe necesare profilului absolventului de liceu din România, indiferent de specializarea studiată”, spune Miruna Croitoru. Ștefan Vlaston, expert în educație spune că e un lucru foarte bun că vor fi două ore de Matematică pe săptămână, deoarece elevii vor învăța doar „noțiuni de bază, esențiale, care îi ajută în viață”. El susține că școala trebuie să înțeleagă că „nu toți elevii trebuie să învețe la fel, ci în ultimii doi ani trebuie să învețe în funcție de interese, de ceea ce doresc să facă mai departe. Trunchiul comun ajunge la 50% și alegerea studenților va fi în proporție de 30-35%, iar acest lucru se întâmplă și în străinătate și este foarte bine”.
Ce minusuri au planurile-cadru
Marian Staș descrie aceste planuri-cadru ca pe o „struțo-cămilă”, deoarece acestea „au 20% de-a face cu elevii și în proporție de 80% reprezintă niște tabele pentru salariile și normele profesorilor. Decizia elevilor de a-și alege materiile și partea de sindicalism se bat cap în cap, deoarece există în continuare un număr foarte mare de materii. În fiecare clasă, copiii nu fac mai puțin de 15, 16 materii, astfel că e la fel ca înainte”.
El subliniază că, deși ministerul a început să gândească diferit și să înțeleagă că nu toți elevii trebuie să învețe aceleași materii, CDEOȘ va fi o formă fără fond pentru că e obligatoriu să fie corelată cu o depresurizare sindicală. „Toată lumea se gândește la faptul că rămân profesorii pe drumuri, dar nu au cum să rămână pe drumuri, pentru că normele nu se schimbă. Ministerul Educației trebuie să ofere profesorilor posibilitatea de a avea cinci-șase opțiuni pentru activitatea profesorală, care să nu aibă legătură cu predarea, ci să vizeze: scrierea de proiecte, mentorat cu profesorii debutanți, etc”, menționează expertul.
Acesta mai arată că în alte state europene este practicat acest model și că în jur de 30% din veniturile profesorilor vin din partea de predare, iar restul de 70% din celelalte activități: „Nu scoatem modelul din paradigma lui, nicio țară nu mai face acest lucru, pentru că nu e în beneficiul elevilor, ci pentru salariile profesorilor”.
Ștefan Vlaston, expert în educație, spune și el că există neclarități în modul în care va avea loc organizarea școlară, mai exact cum va arăta orarul. „Elevii dintr-o clasă care aleg să facă materii diferite vor merge în laboratoare, iar școala românească nu este învățată cu așa ceva, va fi ceva complet nou”.
De asemenea, el subliniază că o altă hibă o reprezintă lipsa disciplinelor „agregat”, de genul ştiinţele vieţii, ştiinţele mediului, educaţie pentru societate, care să-i ajute pe elevi să pornească din şcoală cu competenţe multidisciplinare, nu izolate, pentru fiecare disciplină în parte. „La disciplina agregat Educaţie pentru societate ar trebuie să existe module de tipul: drepturile şi libertăţile fundamentale, dar şi obligaţiile cetăţenilor şi elevilor. Educaţie legislativă, inclusiv despre Constituţie, educaţie financiară, norme de comportament în societate. În Marea Britanie se studiază codul bunelor maniere, ar fi bine să avem și noi un astfel de opțional ”, spune acesta.
Se încarcă comentariile...
