Școala ca o junglă
0Scandalul izbucnit la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida“ din Bucureşti, acolo unde un elev agresat de colegi a puverizat în școală spray lacrimogen, gest care a băgat 25 de copii în spital, readuce în prim-plan problema a nesiguranței în școli, dar și a bullyingului – un fenomen total scăpat de sub control în unitățile de învățământ de stat. Școala a devenit o junglă unde copiii își fac singuri dreptate, de cele mai multe ori cu pumnul, încurajați tacit și de lipsa de reacție a sistemului în sine.
Povestea pe scurt: Un elev de clasa a IX-a de doar 15 ani agresat în Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Bucureşti de mai mulți colegi scoate un spray paralizant și pulverizează înspre aceștia, în încercarea de a se apăra. 25 de copii au ajuns la spital, iar cel care a folosit sprayul s-a ales cu dosar penal fiind cercetat sub control judiciar.
„Au ieşit în curte şi băiatul meu era aşa, retras cu un coleg la zid, cu spatele, şi au venit în jurul lui vreo 20 de persoane, toţi din şcoală, şi au început să se ia de el, să-l împingă, să-l scuipe, să îi dea cu palma. L-au pus jos toţi, câţi erau, 20, şi l-au luat la pumni, la picioare. Copilul s-a ridicat, avea la el un spray paralizant dat de mine, pentru că noi stăm într-un cartier unde sunt câini mulţi”, a declarat imediat după incident tatăl băiatului.
Un sistem putred, o școală ca-n junglă
Vorbim, am putea spune, despre un clișeu, căci povestea nu este singulară. Ea se repetă poate chiar zilnic în școlile din România, și nu de ieri, de azi. Suntem puși în fața unui fenomen scăpat total de sub control. Școala a devenit o junglă unde copiii își fac singuri dreptate, de cele mai multe ori cu pumnul. Și o fac încurajați de ceilalți colegi, dar încurajați tacit și de lipsa de reacție a sistemului în sine, care nu se preocupă prea mult. O problemă spinoasă lăsată doar pe umerii părinților. „Ar trebui ca școala să-și asume acest rol, de a-i educa pe copii și din acest punct de vedere. De asta am ajuns aici. Pentru că am ignorat această problemă spunând că nu e treaba noastră, a școlilor”, a declarat pentru „Adevărul” profesorul de istorie Marcel Bartic, fondatorul unei școli private din Iași. „Ba e treaba noastră, din nefericire. Căci școala a devenit o junglă. Îi aruncăm pe copii în clasă și îi lăsăm să se descurce singuri. Vorbim despre o incapacitate a sistemului de învățământ de a răspunde acestor provocări. Până să dăm noi vina pe un copil sau altul… în instituțiile de învățământ trebuie să existe niște proceduri mai clare, niște investiții făcute în acest sens, trebuie pregătiți inclusiv profesorii”.
Marcel Bartic ne-a explicat ce metode antiviolență sunt puse în practică în școala sa. „I-am împărțit pe elevi pe Case, ca în filmul Harry Potter. Casa mov, Casa verde… și, în loc să-i ameninț cu sancțiuni, le spun… uite, dacă faceți punctaj mai mare, echipa voastră va câștiga un premiu. Sunt lucruri mărunte, dar care contează. Și simt că îi apropie, îi ajută să relaționeze”.
Diriginții sunt cei din linia întâi
Romeo Zamfir este profesor de matematică și directorul Colegiului Național „Vasile Alecsandri” din Galați. Vorbim despre cea mai bună școală din România în urma Evaluării Naționale 2023, unde învață aproape 1.000 de elevi. Aici, violența, agresiunea și bullyingul sunt ținute sub control printr-o metodă simplă, dar eficientă. „Am avut și noi un caz acum doi ani. Au fost niște amenințări ale unor elevi în social media. Le-am dat niște sancțiuni cu posibilitate de ridicare la finalul anului școlar. Și am ținut sub control situația. Suntem un caz fericit pentru că avem copii buni, care își doresc medii mari. Nu-și permit o notă mică la purtare. Și oricum, i-am avut tot timpul sub supraveghere. Pe de altă parte, dacă dirigintele știe să-și stăpânească elevii, clasa, consider că acesta este un pas extrem de important în prevenție. Diriginții sunt cei din linia întâi, cei care dețin pârghiile pentru a ține sub control cât de cât violența în școli. Avem și un psiholog care mediază eventualele conflicte. Plus camere de luat vederi instalate de aproape zece ani. Și, uneori, am avut nevoie să vedem imaginile. Dar s-a întâmplat extrem de rar”, arată oficialul.
Colegiul din Galați a încheiat contract cu o firmă de securitate, însă paznicii angajați au responsabilități limitate. la modul general vorbind, aceștia ar putea interveni în cazul unui conflict iscat între elevi, însă nu mereu sunt și pe fază. Iar în ceea ce privește percheziționarea copiilor la intrare, aceasta nu este legală. „Nu i se face copilului controlul ca la aeroport”, a precizat directorul Zamfir. „Firma de pază ține evidența persoanelor care intră în școală, dacă sunt sau nu elevi. Dacă, de exemplu, vrei să intri în școală cu un spray în mână, ți se confiscă, dar în rest..copiii nu sunt percheziționați la intrare”.
Și Iulian Cristache este de aceeași părere. „Nu au dreptul să percheziționeze elevii, să le controleze gențile în căutare de sprayuri lacrimogene, arme albe, sau droguri. Nu există cadrul legal pentru așa ceva. Și chiar dacă ar exista, nu ar face față numărului mare de copii. Păi cum să controlezi 700, 800 de elevi? E imposibil”
Profesorul Romeo Zamfir este de părere că incidentul de la „Dimitrie Leonida” ar fi putut fi prevenit. „Eu cred că acel conflict nu a fost unul spontan. El a evoluat în timp. Dacă profesorii ar fi reușit să depisteze din timp problema acelui copil, situația ar fi fost diferită acum”.
În cadrul Colegiului Național „Vasile Alecsandri” au avut loc multe întâlniri între elevi și diferiți specialiști care le-au vorbit copiilor despre violența în școli consecințele acestor manifestări. „Avem un amfiteatru unde periodic găzduim întâlniri între elevi și specialiști. În noiembrie anul trecut, în „Săptămâna Altfel”, am invitat un psiholog care a venit de la București. Le-a vorbit despre violență, bullying și droguri. Au fost și întâlniri la orele de dirigenție cu polițiști”, a mai precizat directorul.
Trebuie lucrat la „bagajul“ cu care copilul vine de acasă
După ce am aflat „secretul” celei mai bune școli din România, am vorbit și cu directorul unei școli gimnaziale din mediul rural. Am ales o unitate de învățământ aflată într-o zonă defavorizată: școala generală din comuna Scărișoara, județul Alba. „La noi există o mare comunitate de rromi și copii care provin din medii defavorizate. Mai apar cazuri de violență, însă noi nu ne ferim de ele. Cel mai bun lucru este să ni le asumăm. Să recunoaștem că există o problemă. Abia apoi o putem rezolva eficient”, este de părere directorul unității de învățământ, Ovidiu Cioară. Acesta a precizat că există o legislație pe care el o pune în aplicare. „În primul rând, înregistrăm acel incident. Apoi, chemăm părinții la școală. Discutăm cu ei și luăm măsuri potrivit regulamentului. Observații individuale, mustrări scrise. Dar sunt conștient că problema nu se rezolvă în totalitate”. Însă, continuă directorul, elevii sancționați riscă să-și piardă bursele școlare și iată cum…de voie-de nevoie se cumințesc. „Părintele, pe de altă parte, este cel mai important actor în povestea asta. El trebuie să se implice în educația copilului. Modul în care părinții relaționează cu copiii se transpune în modul în care se comportă cei mici la școală. Dacă într-o familie se țipă, copilul va țipa și el. Căci așa știe el să relaționeze cu cei din jur. Aici trebuie lucrat. La bagajul cu care copilul vine de acasă”.
Evident, mai precizează directorul, consilierii școlari își au rolul lor. „Noi încercăm și măsuri de prevenție, avem derulate câteva proiecte. Colaborări cu domnii de la poliție care au făcut câteva vizite și le-au vorbit. Încercăm să-i facem să înțeleagă inclusiv consecințele faptelor lor. Însă cel mai mult insistăm pe o comunicare continuă cu părinții”.
Și Iulian Cristache, președintele Federației Părinților, este de părere că violența în școli trebuie sancționată potrivit regulamentului. „Elevul trebuie să știe că nu poate face tot ce îi trece prin cap, că faptele lui au consecințe. Prevenția vine din familie, dar și din școală. Avem regulamente, strategii, dar nu le punem în aplicare. Nici părinții nu se ocupă de educația copiilor acasă, nici societatea n-o face”.
„Elevul de la «Leonida» s-a apărat. E normal“
În ceea ce privește cazul „Leonida“, Iulian Cristache este tranșant: „Evenimentul nu s-a întâmplat peste noapte. Acolo a fost ceva repetat. Și dacă este adevărat că au fost 15-20 de copii împotriva unuia singur... Mie nu mi se pare nimic în neregulă faptul că elevul s-a apărat. Vorbim de forță brută aici, nu de copii de gimnaziu. Un spray dat în nas atacatorilor e de preferat. Ăia se duc la spital și scapă. Pe când celălalt putea să moară. Este absolut normal cum a reacționat. Să vă spun un lucru: fata mea are 18 ani. Eu am rugat-o să ia în geantă un spray paralizant ca să se apere dacă cineva ar ataca-o pe stradă. Am și cumpărat unul. Nu a vrut, dar eu m-am gândit. Nu am garanția că se întoarce teafără acasă, dacă vine seara de la un eveniment…”, explică părintele.
Profesorul Marcel Bartic este de părere că elevul de la „Dimitrie Leonida“ ar fi trebuit învățat să spună unui adult din școală că este victima bullying-ului. „Consilierului școlar, dirigintelui, directorului… elevii ar trebui să știe că pot face acest lucru cât se poate de elegant și de civilizat, pot solicita o audiență la conducerea școlii, își pot prezenta situația… dar nu le-a spus nimeni copiilor lucrul ăsta. La mine în școală, de exemplu, am inventat o procedură: „Adultul de siguranță”. Un copil care se simte singur, pe care îl macină anumite probleme, care se confruntă cu o anumită situație poate vorbi cu adultul respectiv: un psiholog, un profesor… chiar și cu mine pot vorbi dacă simt nevoia”.
Se încarcă comentariile...
