Cum pot învăța elevii de-a VIII-a Matematica de-a III-a în patru luni

Rezultatele slabe înregistrate de elevi la examenul de simulare a Evaluării Naționale cer măsuri drastice. Copiii au de recuperat foarte mult într-un timp extrem de scurt, motiv pentru care Ministerul Educației vine cu câteva propuneri. Printre acestea: planuri dedicate de intervenție remedială, discuții cu elevii și părinții, dar și întocmirea rapoartelor de performanță. Ce ar trebui să se facă, însă, concret, la clasă? Doi profesori au explicat pentru „Adevărul“ rețeta succesului.

Patru luni ne mai despart de examenul de Evaluare Națională. Sursa foto: arhivă

Nu prea mai este timp să reflectăm visători la ce s-a întâmplat la simularea Evaluării Naționale în urma căreia am aflat că mai bine de jumătate dintre copiii de clasa a VIII-a nu cunosc reguli de bază: nu știu să scrie corect și nu știu să facă operațiuni matematice de clasa a III-a. De aceea trebuie acționat rapid și țintit. Ministrul Educației, Ligia Deca, a anunțat primele măsuri: planuri, discuții și rapoarte. Cât despre timpul rămas, mai puțin de patru luni, aceasta este de părere că avem suficient la dispoziție.

Ligia Deca propune discuții, analize și rapoarte

„Cred că, pentru orice fel de progres, avem nevoie să știm cum stăm. Pentru prima dată, am putut să avem rezultatele până la nivelul fiecărui item de evaluare. Acum ştim care sunt zonele, în fiecare şcoală, pentru fiecare copil, care au nevoie de o intervenţie remedială. Avem timp să facem intervenţii până la Evaluarea Naţională şi avem timp să evaluăm care sunt zonele care, prin procesul de predare-învăţare, nu sunt suficient de bine înţelese de către elevi. Cred că este un prim pas pentru ca tot ceea ce înseamnă competenţele matematice ale elevilor să fie îmbunătăţite”, a declarat Ligia Deca.

Oficialul a prezentat și un pachet de măsuri care vor fi luate la nivel de școală. „Vom solicita, de asemenea, ca fiecare şcoală care are o medie a rezultatelor sub 7 să aibă un plan dedicat de intervenţie remedială, în aşa fel încât să putem şi monitoriza acest plan prin procesul de inspecţie. Ne dorim ca să valorificăm la maximum acest timp rămas, mai ales că acum ştim care sunt zonele pentru care trebuie să insistăm, să spunem, pentru copii”, a mai spus ministrul Educației.

Deca a mai precizat că în fiecare școală se vor organiza discuții cu elevii și cu părinții. „În primul rând, am solicitat, atunci când am făcut publice rezultatele sintetice la nivel naţional, ca fiecare şcoală să organizeze sesiuni de discuţii ale rezultatelor în cancelarie, dar şi cu fiecare familie, în aşa fel încât fiecare elev să ştie ce a făcut bine, ce nu a făcut bine şi ce trebuie să recupereze”. De asemenea, fiecare inspectorat școlar județean va realiza un raport de performanţă la nivelul regiunii respective: „Am văzut că unele inspectorate deja au reuşit acest lucru. La Iaşi avem rezultate nuanţate, vizavi de performanţa în funcţie de mediu, în funcţie de tipul de şcoală şi aşa mai departe”, a mai spus ministrul Educației.

Cum vor proceda profesorii la clasă

Dincolo de planuri cincinale, de discuții și analize, trebuie luat taurul de coarne. Iar presiunea cea mai mare este acum pe umerii profesorilor. Căci ei au dificila sarcină de a urca un copil de nota 2 la matematică la 5 sau 6. Cum vor proceda? „Nu există o rețetă generală a succesului. Fiecare profesor va trebui să apeleze la intuiție și inventivitate”, a declarat pentru „Adevărul” Ioana Rădulescu, profesoară de matematică. „Va trebui depus un efort pentru a lucra cu fiecare elev în parte fix acolo unde are lacune. Timpul este foarte scurt. Trebuie lucrat punctual, specific, pe lacuna care lipsește fiecărui copil. Însă, dacă ai 25 de elevi într-o clasă, vă dați seama că acest lucru este extrem de dificil. E un efort considerabil pentru un profesor”.

Copiii nu au învățat opt ani, iar acum așteptăm un miracol? Nu se va întâmpla, spun multe voci din Educație. „Ce ar trebui făcut acum? O pregătire intensă”, este de părere și Bianca Bibiruș, profesoară de limba română. „Orice profesor își cunoaște clasa, își cunoaște copiii, ritmul acestora de asimilare a informațiilor, dar și disponibilitatea lor pentru studiu. De la caz la caz, trebuie pregătite niște metode, niște fișe, niște teste de antrenament. Consider că acestea sunt esențiale pentru pregătirea pentru examen în timpul scurt care ne-a mai rămas”, a mai menționat profesoara.

Testele de antrenament, mai spune profesoara Bianca Bibiruș, îi pregătesc pe copii cu cerințele, cu modul de formulare a acestora, dar și cu baremul de corectare. Practic, elevii sunt învățați ce anume să puncteze, pe ce anume să insiste în testul respectiv. Sunt șabloane, este adevărat, dar nu mai este timp să filosofăm. „Șanse de recuperare la limba română ar fi. O evoluție de un punct, maximum două am putea vedea. Copiii ar putea progresa, dar numai cu susținerea profesorilor și a părinților”, a mai declarat Bianca Bibiruș.

Pe lângă aceste măsuri, profesorii și directorii de școli pot lua în considerare și alte soluții, cum ar fi „organizarea de sesiuni de remediere sau de tutoriale suplimentare, implicarea elevilor în activități extrașcolare care să stimuleze interesul pentru matematică și adaptarea metodelor de predare pentru a se potrivi nevoilor individuale ale elevilor cu rezultate slabe, mai este de părere prof. Ioana Rădulescu. 

Comunicarea dintre profesori și părinți, esențială

O altă soluție, a mai precizat acesta,  ar fi „comunicarea regulată între profesor și părinte pentru a ține la curent elevul cu obiectivele atinse în timpul lecțiilor, cu munca realizată în timpul orelor și cu ce mai trebuie recuperat”. 

Nu în ultimul rând, motivarea internă a elevului este esentiala și poate fi încurajată prin oferirea de feedback pozitiv și susținere constantă din partea profesorului și a părinților. 

Și prof. Bianca Bibiruș consideră că în acest proces trebuie să se implice profesorii, elevii dar și părinții. Nimic nu se poate face fără implicarea directă a acestora. Mai mult, și educatorii ar avea o parte din vină. „Copiii vin cu lacune încă din clasele primare. Nu din gimnaziu. Un elev care nu știe să scrie corect nu știe s-o facă din clasa a adoua, a treia…nu din clasa a opta. Iată că și învățătorii sunt implicați deși despre ei nu s-a vorbit, sunt lăsați așa deoparte…”, a mai precizat profesoara de Limba și literatura română.