Coaliţia pentru educaţie readuce în discuţie formarea profesorilor
0
Federaţia Coaliţia pentru Educaţie şi Centrul pentru Politici educaţionale au lansat, marţi, 12 aprilie, o publicaţie care pune în discuţie posibile recomandări pentru îmbunătăţirea politicilor publice din zona educaţiei. Culegerea este doar un prim pas către dezbaterea privind modul de pregătire al profesorilor, care va avea loc pe 21 aprilie.
Volumul "Viitorul Educaţiei – 11 perspective pentru România", este o culegere de bune practice derulate de către membrii Coaliţiei şi poate fi accesată, în varianta electronică, la adresa http://coalitiaedu.ro/viitorul-educatiei/ . Potrivit reprezentanţilor Coaliţiei pentru Educaţie, lansarea volumului nu este decât un pas de pregătire a terenului pentru o dezbatere mai largă pe tema formării iniţiale a cadrelor didactice, care va avea loc pe 21 aprilie.
„România are nevoie de profesori competenţi, motivaţi, autonomi, respectaţi şi încurajaţi să înveţe! Calitatea resurselor umane este o prioritate pentru noi şi, de aceea, următoarea acţiune a Coaliţiei pentru Educaţie este organizarea unei audieri publice pe tema formării iniţiale a profesorilor”, a declarat Daniela Vişoianu, preşedinta Coaliţiei pentru Educaţie.
Modul psihopedagogic sau masterat didactic?
Federaţia va aduce în centrul discuţiilor dacă formarea iniţială a profesorilor ar trebui să se rezume la modulul psihopedagogic sau este necesar masteratul didactic.
Reamintim că obligativitatea masteratului didactic a fost introdusă în 2011 prin Legea Educaţiei, însă a fost amânată succesiv.
Legea vorbea despre cum se finanţează masteratul didactic, despre program, despre modalitatea organizării activităţii practice, dar şi despre faptul că masteranzii urmau să primească o bursă de valoarea salariului unui professor debutant.
Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, declara la sfârşitul anului tecut că este nevoie ca masteratul didactic prevăzut în Legea Educaţiei Naţionale (LEN) 1/2011 să devină funcţional din toamna lui 2016.
Rezultatele de la examenele naţionale, efectul unor profesori slab pregătiţi
Potrivit Federaţiei, dezbaterea vine şi ca urmare a rezultatelor la simulările naţionale de la Evaluarea Naţională şi de la Bacalaureat din 2016, când 6 din 10 elevi de clasa a VIII-a au obtinut o medie sub 5 la simularea Evaluarii Nationale şi doar 4 din 10 elevi de clasa a XII-a ar promova acest examen.
Reprezentanţii Federaţiei subliniază că România are nevoie de resurse umane de calitate şi profesori competenţi.
„Investiţia în profesori, în atragerea unor tineri valoroşi către cariera didactică, în programe de formare iniţială de calitate trebuie regândită şi considerată o prioritate de investiţie, ACUM! Dacă autostrăzile sunt atât de importante pentru mişcarea capitalurilor, profesorii sunt importanţi pentru mobilitatea capitalului uman pe care o naţiune îl are în responsabilitate. Un profesor bun, căruia îi pasă, poate fi ”autostrada” către o viaţă de calitate a unui copil care să devină un adult autonom, responsabil şi implicat in cresterea comunităţii din care face parte”, spune Daniela Vişoianu, preşedinta Coaliţiei pentru Educaţie.
Reamintim că la simularea examenului de Bacalaureat din 2016, doar 25,76 la sută dintre elevii de clasa a XI-a, respectiv doar 38,39% dintre elevii de clasa a XII-a au obţinut medii de promovare. În ceea ce priveşte simularea Evaluării Naţionale, doar 44,05 la sută dintre elevii de clasa a VIII-a au reuşit să obţină medii peste 5.
Se încarcă comentariile...
