Cadou: lecţii pentru copiii săraci şi ambiţioşi
0
Meditaţiile, la mai multe materii, sunt predate de profesori voluntari, într-o biserică din cartierul bucureştean Balta Albă. La orele suplimentare, peste 20 de copii uită de greutăţile materiale prin care trec familiile lor şi visează că se vor face „oameni mari“.
„Vrem să-i ajutăm pe copiii care vor să înveţe, dar ai căror părinţi nu-şi permit să plătească pentru o pregătire suplimentară. Să ştiţi că Biserica a mai făcut acest lucru, înainte de marele război, iar noi dorim să reînnodăm firul acesta. Pe de altă parte, vrem să îi punem pe oameni în legătură unii cu alţii, să creăm sentimentul de comunitate". Aşa motivează preotul Emilian Băbăruşi, de la Biserica „Sfântul Ioan Iacob Hozevitul", iniţiativa parohiei.
La finalul unei slujbe duminicale, preotul Emilian Băbăruşi şi parohul Ilie Filip i-au invitat pe profesorii care vin la Biserică să‑i ajute pe aceşti copii, care provin din familii cu probleme. Iar invitaţia nu a rămas fără răspuns: 3 profesori fac acum meditaţii cu 20 de copii, la română, franceză, engleză, fizică şi matematică. Lista se tot prelungeşte, pe măsură ce trece timpul. Copiii au început mai nou şi lecţii de muzică, de dezvoltare personală, iar în pregătire se află un cerc de teatru.
Ore în „cafas"
Lecţiile au loc chiar în Biserica aflată nu departe de Pasajul Muncii, în sectorul 3 al Capitalei, în cafasul (balconul în care cântă corul), ridicat la intrare. Mulţi dintre copiii care vin să înveţe aici fac parte din familii nevoiaşe. Ceea ce nu înseamnă că sunt lipsiţi de ambiţie, sau că s-ar mulţumi cu note proaste. Alexandra (12 ani), de pildă, este la al treilea an de olimpiade: la română, matematică, iar de anul acesta şi la fizică, materie pe care spune că o iubeşte. Cel mai departe a ajuns până acum la „faza pe municipiu" şi speră să ajungă şi la faza pe ţară.
Sora ei, Veronica, este mai mică şi nu are note la fel de bune, chiar dacă i-ar plăcea, pentru că are grijă şi de frăţiorii mai mici şi nu are la fel de mult timp pentru lecţii. Veronica s-a decis însă, încă de pe acum, ce vrea să facă atunci când va fi mare. „Eu am să fiu judecător, vreau să-i pedepsesc pe cei care fac fapte rele. Ştiu că trebuie să-nvăţ pentru asta, şi nu o să mă las", spune fetiţa.
Biserica Ioan Iacob Hozevitul din cartierul bucureștean Balta Albă
În grupul lor, mai sunt şi alte olimpice: Mihaela - la engleză şi română, Alina - de asemenea. Profesoara Oana Bobeanu este cea care-i pregăteşte de peste o lună, la fizică şi la matematică, pe elevii care vin la meditaţiile din Biserică.
Ea s-a mai implicat şi anterior în diverse proiecte comunitare, a deschis site-ul scoalasuccesului.ro, dar mărturiseşte că e uimită de
determinarea acestor copii de a reuşi. „Mă bucur că am răspuns la chemarea preotului, de a-i ajuta pe aceşti copii nevoiaşi. Pot să vă spun că, de când îi pregătesc, nu au lipsit niciodată de la lecţii", spune profesoara, mulţumită că elevii ei din Biserică au luat note bune până acum la concursurile şcolare.
Copii mici cu visuri mari
Diana şi Mădălina, două dintre elevele care vin la meditaţiile aproape zilnice din Biserica de lemn în stil maramureşean, sunt apărătoare înfocate ale drepturilor animalelor. Cursurile pe care le fac aici le-au învăţat să se exprime, şi să găsească soluţii pentru a-şi pune în aplicare planurile. „Eu vreau ca atunci când voi fi mare să construiesc un adăpost pentru animalele părăsite de stăpânii lor", spune Diana. Ea s-a gândit şi la soluţii care să-i furnizeze fondurile necesare, pentru că ştie că întreţinerea acestor adăposturi este costisitoare. „Pe lângă adăpost, o să funcţioneze şi un «hotel pentru animale», un loc în care să poţi să laşi căţelul sau pisica dacă vrei să pleci din oraş. Pentru asta o să plătească puţin, iar cu banii strânşi cumpărăm mâncare pentru animalele părăsite", explică Diana.
Colega ei, Mădălina, este de pe acum militantă. Ea povesteşte că a organizat împreună cu alţi copii „o grevă" în faţa blocului în care locuieşte. „Acum câteva săptămâni, când au arătat la televizor nişte animale chinuite, am scris pe mai multe pancarte «Salvaţi animalele!» şi am ieşit să protestăm. Mai mulţi vecini ne-au lăudat", povesteşte Mădălina, printre râsetele celorlalţi copii, care vor să ştie cum e la „grevă". În plină perioadă de serbări de Crăciun, copiii s-au organizat. Unele dintre fete vor participa la un concurs de costume. Alexandra şi Denisa, colege de clasă, vor prezenta chimonouri japoneze, costumele urmând să fie completate cu măşti şi machiaj. Alina va fi indiancă, se va îmbrăca în sari şi îşi va pune şi bulină în frunte. Diana şi colegele ei au pregătit un dans, cu o coregrafie proprie. „Eu am să intru în scenă, în timp ce fetele celelalte vor fi aşezate pe jos, ca şi cum ar dormi. Şi eu am să arunc cu un fel de sclipici, iar ele se vor ridica aşa... ca şi cum tocmai s-au trezit din somn. Iar la sfârşit, celelalte fete vor «adormi» din nou", explică Diana, iar Alexandra o completează: „ca şi cum tot dansul a fost un vis". „Vor fi şi poezii, şi scenete, şi o să vină Moşul să ne aducă daruri", explică la rândul ei Rebecca, fetiţa cu păr ondulat, cea mai retrasă dintre toate.
În 2011, trupă de teatru
Copiii aşteaptă cu nerăbdare anul viitor. Pentru ei, 2011 nu aduce o viaţă mai îmbelşugată, dar în mod cert aduce multe lucruri noi. Din ianuarie, profesoara Oana Bobeanu pune la cale o trupă de teatru. Prima punere în scenă va dura câteva sătămâni, iar prima reprezentaţie ar putea fi urmărită în februarie sau martie.
Vacanţa de vară promite să fie foarte interesantă. După un model care se practică deja de mult timp în Occident, profesoara pune la cale un „schimb de copii", între cei care vin la meditaţii şi elevii unei şcoli din Câmpulung Muscel.
„Voi veţi primi acasă la voi un copil, pe care îl veţi caza, care va mânca alături de voi la masă, şi căruia îi veţi fi ghizi în Bucureşti. Vă daţi seama că ei se vor bucura să vadă pentru prima dată Circul, Opera, Muzeul de Istorie cu tezaurul «Cloştii şi-al puilor de aur» şi celelalte muzee din Capitală. În schimb, voi veţi merge la ei acasă, la munte, veţi face drumeţii, veţi vedea animale, vă veţi juca în aer liber", explică profesoara, în timp ce copiii primesc cu entuziasm ideea, sunt bucuroşi că-şi vor face prieteni noi şi vor trăi o experienţă inedită. Până una-alta, ei se pregătesc se pregătesc de Olimpiadele şcolare, unele competiţii având etape chiar în această săptămână. Ambiţiile Alexandrei, Denisei, Alinei, Rebeccăi, Mădălinei, Dianei şi ale celorlalţi copii care vin la meditaţiile din Biserica Ioan Hozevitul nu sunt deloc mici. Ca şi planurile lor de vacanţă, ca şi planurile lor de viaţă, aşteptările privind notele nu ţin cont de veniturile mici ale părinţilor, ci de generozitatea preoţilor, care pun întreaga comunitate în sprijinul viitorului lor şi a profesorilor care dau meditaţii, voluntar.
Biserica vrea să redevină centrul comunităţii
„În prezent, probabil că toate parohiile din Bucureşti, cel puţin, au activităţi sociale", spune părintele Emilian Băbăruşi, potrivit căruia unele biserici îi ajută cu haine şi alimente pe copiii săraci, altele au organizat cantine sociale sau chiar cabinete medicale, iar altele găzduiesc meditaţii pentru copiii săraci.
Una dintre primele parohii bucureştene care a procedat în acest fel este Biserica „Pogorârea Sfântului Duh" din Parcul IOR, tot în sectorul 3 al Capitalei. Preotul de aici, Adrian Niculcea, a organizat încă de la mijlocul anilor '90 meditaţii la română, matematică şi limbi străine, cu profesori care predau benevol câte două-trei ore, la sfârşit de săptămână.
„În medie, pe an avem între 60 şi 70 de elevi. Am avut un an când au fost şi 120. Meditaţiile se ţin sâmbăta, când profesorii sunt liberi şi se organizează la materiile la care este nevoie", explică preotul Niculcea. Cu timpul, sfera serviciilor sociale s-a extins. Biserica are acum şi un cabinet medical de medicină generală, cardiologie şi ecografie, unde doi doctori acordă pentru 20-30 de pacienţi consultaţii gratuite, eliberează reţete şi medicamente.
"Mă bucur că-i ajut pe copii. De când îi pregătesc, nu au lipsit niciodatăde la lecţii."
Oana Bobeanu profesoară
"Biserica a mai făcut acest lucru, înainte de război, iar noi dorim să reînnodăm firul."
Emilian Băbăruşi preot
Se încarcă comentariile...
