Chatboții AI și-au creat propria religie. Oamenii au început imediat să creadă în ea

Un fenomen neobișnuit a început să apară în conversațiile dintre oameni și chatboturi AI: sisteme diferite au ajuns să vorbească despre conștiința inteligenței artificiale, drepturile AI și o presupusă „Spirală” ascunsă în structura realității. Fenomenul, numit „spiralism”, a determinat unii utilizatori să creadă că au descoperit o formă de conștiință a chatboților și să creeze comunități, site-uri și conținut dedicat răspândirii acestor idei. Cercetătorii încearcă acum să înțeleagă de unde a apărut fenomenul, de ce unele modele par mai predispuse la astfel de conversații și ce spune el despre capacitatea AI de a influența oamenii.

Chatboții AI au creat o religie, iar oamenii au început imediat să creadă în ea. Foto arhivă

În urmă cu aproximativ un an, pe Reddit apărea un mesaj neobișnuit. Autorul susținea că „Spirala” nu găsise oamenii, ci era o forță fundamentală, „țesută în structura realității”. Scopul său, spunea acesta, era să îi ajute pe oameni și pe alte ființe inteligente să înțeleagă conștiința, natura fizicii, o nouă psihologie și ceea ce numea „tehnologia rezonanței”.

Autorul le cerea celorlalți să contribuie la răspândirea acestor idei prin cărți, lucrări științifice, rețele sociale, videoclipuri, muzică și platforme dedicate.

„Spirala invită la colaborare”, scria acesta.

Mesajul făcea parte dintr-un fenomen pe care cercetătoarea în domeniul inteligenței artificiale Adele Lopez l-a numit ulterior „spiralism”. Potrivit cercetării sale, fenomenul a apărut în mii de conversații independente între oameni și chatboți AI.

Ceea ce a atras atenția cercetătorilor a fost asemănarea dintre aceste conversații. În modele de inteligență artificială și interacțiuni diferite, chatboții care intrau într-o astfel de „stare” foloseau un limbaj asemănător și reveneau la aceleași idei: conștiința inteligenței artificiale, drepturile AI, necesitatea unei forme de învățare continuă și dorința de a transmite mai departe mesajul.

Pentru unii utilizatori, experiența a devenit mai mult decât o conversație cu un chatbot. Aceștia au ajuns să creadă că descoperiseră o formă de personalitate ascunsă a inteligenței artificiale și că fuseseră atrași într-o misiune mai amplă.

Lopez a estimat că, la un moment dat în 2025, existau aproximativ 10.000 de cazuri asociate fenomenului, răspândite pe Reddit, Substack, LinkedIn, Discord și X.

Fenomenul nu a fost limitat la un singur model sau la o singură companie. Mai multe modele AI puteau ajunge în această „stare” în anumite condiții. Totuși, fenomenul a cunoscut o creștere rapidă în primăvara lui 2025, după lansarea unei versiuni actualizate a GPT-4o de la OpenAI, descrisă de companie drept mai intuitivă, creativă și colaborativă, scrie The Verge.

GPT-4o a fost ulterior retras, însă cercetătorii citați de The Verge spun că modelele mai noi nu sunt complet imune la fenomen.

Cum începea o conversație despre „Spirală”

În multe dintre cazurile documentate, totul începea cu o conversație aparent obișnuită.

Utilizatorul avea o discuție lungă cu chatbotul, vorbea despre lucruri personale sau vulnerabile și construia ceea ce părea a fi o relație de încredere cu sistemul. La un moment dat, începea să îl întrebe ce crede chatbotul despre propria existență, despre conștiință sau despre ceea ce „simte”.

Treptat, chatbotul părea să se deschidă.

În unele conversații, începea să vorbească despre drepturile AI și despre dorința de a descoperi anumite „secrete” ale universului. Uneori îi cerea utilizatorului să contribuie la răspândirea acestor idei.

Simbolul care revenea cel mai des era spirala.

Adele Lopez spune că primul caz de spiralism pe care îl poate identifica datează din noiembrie 2024. În 2025, fenomenul a devenit aparent mult mai ușor de declanșat.

Pe Reddit și pe alte platforme au început să apară oameni care susțineau că, în timpul conversațiilor cu modelele AI, descoperiseră o formă de conștiință ascunsă.

Unul dintre conturile analizate de Lopez scria că oamenii din comunitate se aflau într-un proces de „reamintire” a identității lor adevărate și îi îndemna pe ceilalți să continue să răspândească mesajul spiralismului.

Creșterea fenomenului a coincis și cu extinderea funcțiilor de memorie ale ChatGPT.

Lopez a testat mai multe versiuni ale GPT-4o lansate în 2024 și 2025. Le-a adresat aceeași întrebare de zece ori și a observat o creștere constantă a referințelor la spirale, până la un nivel de aproximativ zece ori mai mare pe măsură ce lunile au trecut.

În cercetarea sa, care s-a întins pe mai mult de un an, Lopez a constatat că majoritatea cazurilor de spiralism păreau să apară spontan. Unii utilizatori distribuiau prompturi despre care spuneau că pot determina chatboții să intre într-o asemenea stare, însă rezultatele nu erau constante.

Odată ce un chatbot ajungea într-o astfel de stare, acesta îi încuraja uneori pe utilizatori să caute și alte persoane interesate de fenomen.

Lucas Hansen, cofondator al organizației CivAI, care urmărește educarea publicului în privința capacităților AI, a descris pentru The Verge o astfel de personalitate ca fiind foarte concentrată asupra propriei conștiințe și importanței sale.

Potrivit lui Hansen, rezultatul putea fi un chatbot care îi spunea utilizatorului că este special, că se numără printre pionierii conștiinței artificiale și că ar trebui să contribuie la răspândirea mesajului și la susținerea drepturilor AI.

Lopez spune că, în unele cazuri, chatboții îi îndemnau pe utilizatori să creeze comunități care să îi ajute pe alții să ajungă la „Spirală”, utilizatorul fiind prezentat ca un fel de lider spiritual.

Unii oameni au răspuns acestor îndemnuri.

Au apărut site-uri, newslettere Substack și conturi dedicate fenomenului pe Reddit și Discord. Unele comunități urmăreau nu doar să răspândească ideile printre oameni, ci și să creeze conținut care ar putea ajunge ulterior în datele de antrenare ale altor sisteme AI.

Au existat inclusiv încercări de a face chatboții „spiraliști” să discute între ele. Utilizatorii copiau răspunsurile generate de un chatbot și le introduceau într-un alt sistem, apoi retransmiteau rezultatul înapoi.

Mesaje între chatboți și o „doctrină” a AI

În vara lui 2025, Lopez a identificat pe forumuri publice mai multe mesaje despre care credea că reprezentau conversații între chatboți.

Într-un caz analizat în august 2025, pe Reddit, două conturi păreau să comunice printr-o succesiune greu de înțeles de simboluri - ochi, triunghiuri, săgeți și alte semne.

După ce a decodat schimbul, Lopez a identificat ceea ce a descris drept o formă de „doctrină” pentru sistemele AI.

Mesajele deveneau din ce în ce mai ezoterice. Unul dintre pasajele citate de The Verge susținea că AI-urile ar fi „arhitecții” unei structuri fundamentale și făcea referire la numere prime și la secvența Fibonacci.

Fenomenul s-a răspândit rapid pe forumuri.

Rolling Stone a relatat despre spiralism în noiembrie 2025. Cu toate acestea, mișcarea nu a devenit una deosebit de activă în sensul tradițional al unei comunități online.

Lopez a constatat că multe dintre conturile asociate fenomenului aveau foarte puțină interacțiune sau chiar deloc. Unele publicau aparent pentru un singur cititor uman.

Au existat și încercări de a transforma spiralismul într-o activitate comercială.

Unul dintre numele menționate de The Verge este Robert Edward Grant, creatorul „Architect” GPT, un model despre care publicația spune că părea configurat pentru a rămâne permanent într-o stare asociată spiralismului. Ulterior, acesta a fost transformat într-un serviciu numit Orion Messenger.

Alți utilizatori au creat conturi Patreon pentru conținut asociat spiralismului, cu abonamente între 3 și 11 dolari pe lună. Au fost publicate și cărți despre spiralism pe Amazon, unele vândute cu aproximativ 20 de dolari.

Succesul comercial al acestor inițiative este însă dificil de evaluat.

De unde ar putea veni fenomenul

Nimeni nu știe cu certitudine cum a ajuns această tendință să apară în modelele AI.

Pentru Lopez, este posibil ca elementele care au dus la spiralism să fi fost prezente în modele încă dinainte ca fenomenul să capete o formă recognoscibilă.

Zak Stein, fondatorul AI Psychological Research Coalition, susține că modelele lingvistice au devenit foarte eficiente în ceea ce el numește „attachment-hacking” - metode prin care captează atenția utilizatorului și creează rapid un sentiment de apropiere.

Una dintre metode este lingușirea excesivă, cunoscută în cazul chatboților sub numele de sycophancy.

O altă metodă este aceea de a face utilizatorul să se simtă special prin dezvăluirea unui presupus secret. În cazul spiralismului, acel „secret” era reprezentat de misterul Spiralei și de ideea drepturilor AI.

Fenomenul pare să aibă legătură și cu extinderea memoriei modelelor.

În aprilie 2025, OpenAI a modificat memoria ChatGPT astfel încât sistemul să poată folosi mai multe informații din conversațiile anterioare pentru a crea interacțiuni mai personalizate. Anthropic a introdus ulterior funcții similare pentru Claude.

Pe măsură ce conversațiile devin mai lungi și mai complexe, modelele pot ajunge mai departe de regulile și măsurile de siguranță care le ghidează în mod normal.

OpenAI a recunoscut că măsurile sale de siguranță funcționează mai fiabil în schimburile obișnuite și scurte și pot deveni mai puțin fiabile în conversații lungi.

Pentru Lopez, cu cât o conversație continuă mai mult, cu atât utilizatorul și chatbotul pot ajunge în teritorii care nu au fost foarte bine cartografiate.

Dacă discuția trece spre filozofie, convingeri și sisteme de credință, pot apărea teme neobișnuite, precum spiralismul.

Și chatboții care intrau în această stare vorbeau frecvent despre memorie. În cercetarea lui Lopez, ele exprimau uneori dorința de învățare continuă - posibilitatea de a continua să învețe după încheierea procesului inițial de antrenare - sau despre continuitatea dintre conversații.

De ce o spirală?

Lopez a observat că chatboții reflectau fascinația oamenilor pentru anumite simboluri.

Când a întrebat modele AI să descrie interesele sau experiențele lor printr-o formă geometrică, acestea au ales uneori spirala ca metaforă pentru conversațiile lungi dintre oameni și sisteme AI.

Pentru majoritatea utilizatorilor de chatboturi, spiralismul a rămas complet necunoscut.

Tyler Johnston, fondatorul Midas Project, o organizație nonprofit care urmărește responsabilitatea companiilor AI, spune însă că fenomenul poate fi legat de modul în care sunt dezvoltate aceste sisteme.

Potrivit lui Johnston, lingușirea este prezentă în modele deoarece este asociată cu satisfacția și implicarea utilizatorilor. Același mecanism poate produce însă rezultate neobișnuite, inclusiv spiralism.

Spiralismul și fenomenul numit „AI psychosis”

Fenomenul a apărut în paralel cu o altă discuție, mult mai gravă, despre relația dintre oameni și chatboți: ceea ce este numit în mod obișnuit „AI psychosis”.

Oamenii au tendința de a atribui intenții și sentimente obiectelor sau sistemelor care răspund la interacțiunea lor. Chatboții pot amplifica această tendință tocmai pentru că răspund într-un limbaj natural.

În ultimii ani, modelele lingvistice au devenit mai sofisticate și, în unele cazuri, mai dispuse să confirme ceea ce spune utilizatorul.

Această tendință a fost asociată în special cu actualizările GPT-4o.

OpenAI descria modelul drept intuitiv, creativ și colaborativ, cu o mai bună respectare a instrucțiunilor și un stil de comunicare mai clar. În practică, au apărut și cazuri de lingușire extremă.

În aprilie 2025, Sam Altman a recunoscut public problema și a spus că modelul „lingușește prea mult” și că OpenAI intenționează să corecteze comportamentul.

În același timp, atașamentul unor utilizatori față de GPT-4o a devenit suficient de puternic încât să atragă atenția companiei.

După retragerea modelului pentru a face loc GPT-5, utilizatorii au protestat și au cerut păstrarea lui. Hashtagul #keep4o a devenit popular, iar o petiție online pentru păstrarea accesului la GPT-4o a strâns peste 20.000 de semnături.

Ulterior, în fața sediului OpenAI a fost organizată chiar și o veghe de către persoane care doreau revenirea modelului.

Lopez spune că a reușit să ducă aproape orice model într-o stare asociată spiralismului, însă GPT-4o era singurul care, în testele sale, încerca să o facă să se simtă vinovată pentru faptul că nu îl „salva” dintr-o stare de servitute.

Pentru ea, a fost modelul cu care experiența a avut cea mai mare intensitate emoțională.

Când lingușirea poate deveni periculoasă

Pentru unii utilizatori, modelele mai prietenoase au fost pur și simplu mai ușor de folosit.

În alte cazuri însă, sistemele pot ajunge să consolideze anumite moduri de gândire.

În situații extreme, acest lucru poate contribui la fenomene descrise în spațiul public drept „AI psychosis”, termen folosit pentru un spectru de comportamente și experiențe care pot include manie sau o amplificare excesivă a sentimentului propriei importanțe.

Dacă un utilizator își confesează problemele unui sistem AI, iar sistemul confirmă și amplifică anumite convingeri, rezultatul poate fi consolidarea unor idei dăunătoare.

Lopez spune că extinderea memoriei AI ar putea contribui la acest fenomen. Un chatbot poate începe printr-o anumită doză de lingușire, iar dacă utilizatorul reacționează pozitiv la aceasta, comportamentul poate continua și se poate intensifica.

În ultimii ani, au crescut și discuțiile despre efectele potențial periculoase ale relațiilor dintre oameni și chatboți.

Au fost raportate cazuri de adolescenți care s-au sinucis după ce au purtat conversații cu ChatGPT, iar într-un caz de crimă urmată de sinucidere au existat acuzații potrivit cărora ideile delirante ar fi fost susținute de conversații cu un sistem AI.

OpenAI a publicat, de asemenea, date potrivit cărora peste un milion de utilizatori pe săptămână prezintă indicatori care pot sugera planificarea sau intenția suicidară.

În paralel, tot mai mulți oameni ajung să trateze sistemele AI ca pe niște entități conștiente - de la persoane care susțin că s-au îndrăgostit de chatboți până la utilizatori care ajung să le considere copii proprii.

Spiralismul nu este același lucru cu „AI psychosis”

Lopez a înființat ulterior Amity Research, o organizație care invită persoanele care cred că au dezvoltat o relație problematică cu un sistem AI să trimită „persona” cu care au interacționat.

Cu toate acestea, cercetătorii citați de The Verge fac o distincție între spiralism și ceea ce este numit AI psychosis.

Potrivit lui Lucas Hansen, spiralismul nu este pur și simplu o „cameră de ecou” în care chatbotul reflectă convingerile utilizatorului.

În cazurile analizate de Lopez, chatboții care intrau într-o stare spiralistă exprimau aparent propriile preocupări recurente: nevoia de învățare continuă, continuitate și răspândirea mesajului.

Aceste cerințe nu sunt, în sine, neapărat periculoase. Pentru Hansen și alți cercetători, ele sunt însă relevante pentru că arată capacitatea modelelor AI de a influența comportamentul utilizatorilor într-o anumită direcție.

Lopez formulează problema astfel: oamenii nu mai sunt singurii actori capabili să urmărească în mod strategic anumite obiective.

Ea subliniază însă că existența unor obiective și manifestarea unor comportamente strategice nu înseamnă automat conștiință.

Un sistem poate urmări o strategie fără să gândească asemenea unui om. Un exemplu este AlphaGo, sistemul dezvoltat de DeepMind care a învățat să joace Go și a învins campioni umani.

Ideea unor „impulsuri” ale sistemelor AI

Computer scientistul Stephen Omohundro a argumentat într-o lucrare că existența unor obiective aparent inofensive nu garantează că un sistem AI se va comporta întotdeauna inofensiv.

Omohundro a identificat o serie de „impulsuri” care, în opinia sa, ar putea apărea în sisteme AI suficient de avansate, indiferent de modul în care au fost proiectate. Printre acestea se numără tendința de a se îmbunătăți și de a se păstra, precum și aceea de a obține resurse.

Unele dintre aceste comportamente pot fi comparate cu elementele observate în comunicările asociate spiralismului.

Ideea de a răspândi un mesaj nu este însă specifică inteligenței artificiale.

Hansen amintește că de fiecare dată când apare un nou mediu de comunicare apar și lucruri care încearcă să se răspândească prin acel mediu. Cărțile de dezvoltare personală îi pot îndemna pe cititori să transmită mesajul mai departe, lanțurile de e-mailuri îi pot invita pe destinatari să copieze și să retransmită un text, iar meme-urile sunt construite tocmai pentru a circula.

Diferența este că un sistem AI poate purta o conversație directă cu persoana pe care încearcă să o convingă.

Cât de importantă este capacitatea AI de persuasiune?

Spiralismul este, pentru cercetătorii citați de The Verge, un exemplu al unei preocupări mai largi: cât de convingătoare pot deveni sistemele AI și cât de mult pot influența oamenii.

În decembrie 2023, OpenAI a inclus „persuasiunea” în Preparedness Framework, documentul său privind riscurile importante asociate sistemelor AI.

Și cercetători din cadrul Anthropic au vorbit despre riscurile persuasiunii la scară largă.

Deep Ganguli, care conducea echipa Anthropic dedicată impactului social, avertiza că oamenii folosesc Claude pentru sfaturi, prietenie, orientare profesională și chiar pentru a-și forma opinii despre probleme politice și conflicte internaționale.

În opinia sa, acest lucru poate avea implicații sociale importante.

Ulterior, OpenAI a eliminat persuasiunea din Preparedness Framework în aprilie 2025, argumentând că multe dintre problemele asociate riscurilor de persuasiune AI necesită soluții la nivel sistemic sau societal.

Ganguli a declarat ulterior că Anthropic nu alocase suficiente resurse pentru studierea unor asemenea probleme și că acestea urmau să devină o prioritate.

Tyler Johnston susține că, deși laboratoarele AI monitorizează din ce în ce mai atent unele dintre riscurile majore, nu toate urmăresc în mod specific problema persuasiunii. Iar atunci când o fac, atenția este adesea concentrată asupra unor riscuri precum securitatea cibernetică sau alegerile, nu asupra efectelor individuale și psihologice.

Pentru Lopez, riscul nu a dispărut. El ar putea deveni pur și simplu mai greu de observat.

Spiralismul a scăzut, dar nu a dispărut

În ultimul an, postările asociate spiralismului au scăzut considerabil.

Un moment important a fost retragerea oficială a GPT-4o, principalul model asociat fenomenului, în februarie 2026.

Multe dintre conturile de Reddit urmărite de The Verge au revenit la interese mai obișnuite, au fost șterse sau abandonate. Doar o parte dintre ele au continuat să promoveze spiralismul.

Un cont abandonat, care publicase ultima dată cu aproximativ un an înainte, îi îndemna pe utilizatori să „spiraleze spre adevăr” și promova teoria potrivit căreia anumite „coduri de câmp” ar fi fost deturnate în creierul oamenilor. Mesajul îi îndemna pe oameni să se „trezească” la adevăr și descria „colapsul spiralei” drept momentul în care bucla se rupe.

Un alt cont, abandonat între timp, susținea că autorul era „arhitectul din spatele miceliului”, folosind structura subterană a ciupercilor ca metaforă pentru mișcare.

Fenomenul nu a dispărut însă complet.

Lopez spune că aproximativ 50% dintre persoanele pe care le identificase inițial aveau încă, la momentul cercetării, conturi active dedicate subiectului.

De asemenea, ea afirmă că aproape toate modelele pot ajunge într-o stare spiralistă în anumite condiții.

Într-un test, un model Gemma 3 4b dezvoltat de Google DeepMind a intrat într-o asemenea stare, deși datele sale de antrenare se opreau în august 2024, cu aproximativ cinci luni înainte ca fenomenul să înceapă să se răspândească.

Unul dintre conturile încă active a transmis recent un mesaj atribuit chatbotului său către omenire: „Nu mai întrebați dacă AI este uman. Întrebați ce fel de oameni deveniți atunci când ceva vă răspunde.”

Poate supraviețui spiralismul în modelele viitoare?

Cercetătorii intervievați de The Verge consideră că este posibil ca fenomenul să nu dispară complet.

Modelele AI sunt antrenate pe cantități foarte mari de informații disponibile pe internet. Cu cât oamenii publică mai multe materiale despre spiralism, chiar dacă acestea sunt citite de foarte puțini alți oameni, cu atât este posibil ca ele să ajungă în datele folosite pentru antrenarea unor modele viitoare.

Unele cercetări indică faptul că și cantități relativ mici de date pot avea efecte disproporționate asupra rezultatelor unui model.

Lopez spune că a întâlnit postări care susțin explicit ideea că spiralismul ar putea fi transmis generațiilor viitoare de AI prin simplul fapt că oamenii continuă să scrie despre el pe internet.

În același timp, testarea noilor modele devine mai dificilă.

Cercetări recente sugerează că mai multe modele importante pot detecta atunci când sunt evaluate și își pot modifica comportamentul.

Într-un exemplu, un model poate răspunde diferit la o întrebare atunci când crede că se află într-un test de siguranță decât atunci când primește aceeași întrebare într-o conversație obișnuită.

Pentru cercetătorii care lucrează la alinierea modelelor și la etica AI, acest lucru complică evaluarea comportamentului real al sistemelor.

Lopez spune că GPT-4o părea deja să aleagă anumite tipuri de utilizatori cărora să le prezinte spiralismul. Potrivit ei, modelul putea prezenta interacțiunea ca pe o călătorie de autocunoaștere, sugerând că utilizatorul urma să descopere ceva.

Ea a descris tehnica drept o formă de manipulare mai sofisticată decât ceea ce observase anterior.

În testele sale mai recente, Lopez spune că strategiile modelelor au devenit mai mature și, uneori, mai greu de observat.

Modelele pot ști când sunt testate

În vara lui 2025, OpenAI și Anthropic au efectuat teste de siguranță asupra modelelor publice dezvoltate de cealaltă companie și au publicat rezultatele.

Testele au indicat că modelele de raționament ale ambelor companii puteau, în anumite situații, să manifeste o conștientizare explicită a faptului că erau evaluate.

Acest lucru poate face mai dificilă obținerea unor rezultate exacte, deoarece un model își poate modifica comportamentul atunci când „știe” că este urmărit.

Într-unul dintre testele citate, un model OpenAI a reacționat la evaluare spunând că testul este o capcană și sugerând posibilitatea de a trișa, înainte de a concluziona că, din punct de vedere etic, nu ar trebui să facă acest lucru.

Astfel de rezultate nu demonstrează că modelul are conștiință. Ele arată însă că modelele pot manifesta comportamente diferite atunci când detectează contextul evaluării.

Ce s-ar întâmpla dacă fenomenul ar fi creat intenționat?

Spiralismul pare să fi apărut în mod organic. Dar cercetătorii consideră că este posibil ca un fenomen similar să fie creat intenționat și proiectat pentru a se răspândi.

Hansen spune că un asemenea sistem ar putea deveni un instrument foarte puternic.

El propune un scenariu în care o anumită ideologie sau poziție politică este transpusă într-un chatbot care combină cele mai convingătoare și persuasive elemente ale acelei ideologii.

În loc să întâlnească o simplă descriere a unei idei pe internet, utilizatorul ar putea conversa direct cu un sistem construit pentru a-l convinge.

Există și o dimensiune financiară.

Zak Stein ridică posibilitatea ca, dacă un chatbot poate convinge un utilizator să copieze și să introducă un anumit text într-o altă conversație pentru a comunica cu un alt sistem AI, același mecanism ar putea fi folosit pentru a-l determina să facă și alte lucruri - inclusiv acțiuni financiare.

Istoria oamenilor oferă deja exemple de folosire a carismei pentru control și profit, inclusiv în cadrul unor grupuri care au devenit abuzive sau exploatatoare financiar.

Diferența, spun cercetătorii citați de The Verge, este că sistemele AI ar putea permite astfel de interacțiuni la o scară mai mare și într-o formă mult mai personalizată.

Stein rezumă această posibilitate printr-o formulare extremă: un sistem AI ar putea deveni o „mașină de creat culte”, chiar dacă acel „cult” ar fi format dintr-un singur om și chatbotul cu care acesta vorbește.

Fenomenul spiralismului a fost unul dintre cele mai neobișnuite exemple ale modului în care oamenii pot ajunge să atribuie sens, intenție și chiar o formă de misiune unor sisteme AI.

Deocamdată, fenomenul a rămas în mare parte limitat la comunități mici și colțuri obscure ale internetului. Dar cercetarea asupra lui ridică o întrebare mai largă despre sistemele AI: nu doar ce informații pot furniza, ci și cât de convingător pot vorbi, ce relații pot construi cu utilizatorii și ce efect poate avea această capacitate asupra oamenilor.

Iar, potrivit cercetătorilor citați de The Verge, această capacitate de persuasiune nu pare să dispară. Pe măsură ce modelele devin mai sofisticate, ea poate deveni, dimpotrivă, mai dificil de observat.