Bacalaureat 2026, proba scrisă la Limba Română. Măsuri speciale în școli și cele 10 sfaturi cheie ale psihologului Mihai Copăceanu

Examenul național de Bacalaureat 2026 debutează luni, 29 iunie, cu proba la Limba și literatura română, în condiții speciale, sub Cod roșu de caniculă. Psihologul Mihai Copăceanu le-a transmis o serie de sfaturi elevilor, pentru a trece cu bine peste provocări.

Examenul național de Bacalaureat 2026 debutează cu proba de Limba Română. FOTO: Unsplash

Probele scrise ale examenului național de Bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2026, încep luni, 29 iunie, cu proba la Limba și literatura română, urmată marți de proba obligatorie a profilului, joi de proba la alegere și vineri de proba la limba maternă. 

Accesul în centrele de examen este permis între orele 7:30 și 8:30, iar în sala de examen candidații pot intra cel târziu cu 30 de minute înainte de începerea probei, doar pe baza actului de identitate.

Bacalaureat 2026: Măsuri speciale din cauza caniculei

Având în vedere avertizările meteorologice care au fost emise recent, Ministerul Educației și Cercetării a hotărât să acționeze din timp și în mod preventiv, pentru a asigura protecția tuturor persoanelor care sunt implicate în derularea examenului național de Bacalaureat din anul 2026. 

În acest sens, reprezentanții Ministerului au transmis, în cursul zilei de vineri, o comunicare oficială către toate inspectoratele școlare din întreaga țară, prin intermediul căreia sunt solicitate o serie de măsuri concrete, menite să garanteze atât buna desfășurare a probelor scrise, cât și desfășurarea corespunzătoare a procesului ulterior de evaluare a lucrărilor, punând un accent deosebit pe siguranța și bunăstarea candidaților, a cadrelor didactice și a membrilor comisiilor de examen. 

„În acest sens, se vor avea în vedere, după caz, următoarele măsuri:

• asigurarea accesului permanent la apă potabilă pentru candidați, profesorii evaluatori și membrii comisiilor;
• organizarea, în măsura posibilităților, a sălilor de examen, a spațiilor destinate evaluării lucrărilor scrise și a celor pentru vizualizarea lucrărilor în încăperi cu expunere redusă la radiația solară directă (orientate către zona umbrită a clădirii), în vederea diminuării disconfortului termic;
• utilizarea cu prioritate a spațiilor dotate cu instalații de climatizare funcționale pentru desfășurarea probelor de examen, a activităților de evaluare și a vizualizării lucrărilor scrise;
• asigurarea funcționării instalațiilor de climatizare existente, iar acolo unde acestea nu sunt disponibile, identificarea unor soluții alternative pentru reducerea disconfortului termic (aparate mobile de aer condiționat, ventilatoare sau alte mijloace tehnice disponibile), cu respectarea condițiilor de desfășurare a examenului;
• menținerea unei temperaturi adecvate în sălile utilizate, inclusiv prin aerisirea periodică a spațiilor, în măsura în care aceasta nu afectează desfășurarea probelor de examen, procesul de evaluare sau activitatea de vizualizare a lucrărilor;
• asigurarea unor spații umbrite și răcoroase pentru candidați înainte de intrarea în sălile de examen și după finalizarea probelor, precum și evitarea aglomerării în spațiile de așteptare, acolo unde infrastructura permite;
• verificarea funcționalității instalațiilor electrice necesare utilizării echipamentelor de climatizare și a disponibilității surselor de alimentare cu energie electrică;
• asigurarea accesului prompt la asistență medicală, verificarea disponibilității cabinetului medical școlar sau, după caz, a spațiului destinat acordării primului ajutor și menținerea legăturii permanente cu personalul medical desemnat pentru centrul de examen, în conformitate cu prevederile metodologice în vigoare;
• monitorizarea permanentă a condițiilor din centre și intervenția operativă în situațiile în care temperaturile ridicate pot afecta desfășurarea examenului, a procesului de evaluare sau starea de sănătate a persoanelor implicate;
• informarea candidaților, profesorilor evaluatori și membrilor comisiilor cu privire la măsurile de prevenire a efectelor temperaturilor ridicate”, se arată în adresa trimisă inspectoratelor.”

Bacalaureat 2026: Reguli pentru intrarea în sala de examen

Elevii care susțin Bacalaureatul 2026 nu au voie să introducă în sala de examen telefoane mobile, ghiozdane, notițe sau orice alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor. 

Metodologia stabilește clar ce este interzis și care sunt consecințele încălcării regulilor. 

Conform Art. 11 din Metodologie, „se interzice candidaților să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și în alte obiecte de depozitare personale sau în băncile în care sunt așezați în sălile de examen, telefoane mobile, căști audio, dispozitive tip IoT, precum și orice alte mijloace electronice de calcul sau de comunicare/care permit conectarea la internet/la rețele de socializare”. 

Candidații care încalcă aceste reguli sunt eliminați din examen, iar sancțiunile sunt severe: „încălcarea regulilor menționate la alin. (3)-(5) va fi considerată tentativă de fraudă, iar candidații respectivi nu mai pot participa la probele următoare și sunt declarați «eliminați din examen», fără posibilitatea recunoașterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale. 

Acești candidați nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului național de bacalaureat”.

Bacalaureat 2026: Cum se calculează nota finală

Metodologia prevede un sistem clar de evaluare și reevaluare a lucrărilor. În procesul de evaluare inițială, doi profesori evaluatori notează lucrarea, iar nota finală se calculează ca medie aritmetică a notelor acordate, fără rotunjire, dacă diferența dintre ele este mai mică sau egală cu 1 punct. 

Art. 12 stabilește că „în cazul în care diferența dintre notele acordate de cei doi profesori evaluatori este mai mare de 1 punct, se procedează astfel: se nominalizează alți doi profesori evaluatori pentru reevaluarea lucrării; după finalizarea reevaluării lucrării, notele acordate de fiecare din cei patru evaluatori se înregistrează; se calculează nota finală din cele 4 note, după eliminarea celor două note — valori extreme, ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, a celor două note — valori centrale”. 

În cazul contestațiilor, dacă se constată o diferență de notare mai mare de 1,5 puncte între nota inițială și cea de la contestație, lucrarea este reevaluată de alți doi profesori, iar nota finală este definitivă și nu mai poate fi modificată.

Pentru a promova Bacalaureatul, absolvenții trebuie să îndeplinească cumulativ trei condiții: să fi susținut toate probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale, să fi obținut cel puțin nota 5 la fiecare probă scrisă și să aibă media generală de cel puțin 6 la cele patru probe scrise. 

Conform Art. 70, „candidatul care îndeplinește, cumulativ, condițiile precizate (...) este declarat «reușit»”. 

Candidații care obțin media generală 5,99 beneficiază de rotunjire la 6,00. 

Rezultatele inițiale la probele scrise vor fi afișate pe 7 iulie, până la ora 12:00, iar vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor se face în aceeași zi, între orele 14:00 și 18:00, precum și în zilele de 8-9 iulie. 

Contestațiile se soluționează între 9 și 10 iulie, iar rezultatele finale vor fi afișate pe 13 iulie.

Bacalaureat 2026: Psihologul Mihai Copăceanu oferă 10 recomandări pentru a face față stresului 

Psihologul Mihai Copăceanu a oferit, pe Facebook, o serie de sfaturi pentru elevii care se pregătesc de Bacalaureat, subliniind că stresul este normal, dar nu trebuie să le afecteze rezultatele. 

„Pentru cei care dau BAC-ul luni: dacă în perioada asta ai impresia că ai uitat tot, că toată lumea știe mai mult decat tine sau că viitorul tău depinde de 3 ore de examen, nu ești singurul. Aproape toți trec prin asta chiar dacă nu recunosc. Dacă simți că nu ai învățat cat ți-ai fi dorit (se poate și asta-sorry) acceptă treaba asta și mergi la BAC. Stresul pe care îl simți nu înseamnă că nu ești pregătit. De multe ori înseamnă doar că îți pasă. Dar nu lăsa stresul să crească teama de eșec și nesiguranța, astfel încât să obții o notă mai mică decat suma propriilor tale cunoștințe și competențe”, scrie psihologul.

Copăceanu recomandă elevilor să meargă pe jos 20-30 de minute înainte de examen, pentru a reduce tensiunea și a limpezi gândirea. 

„Un mers pe jos de 20–30 de minute înainte de examen chiar ajută: îți scade tensiunea din corp, te relaxează, îți limpezește gândirea (crește ușor fluxul de oxigen) și te ajută să intri mai focusat în sală. În plus, reduce overthinking-ul și îți stabilizează ritmul — nu intri în examen pe grabă sau haos, ci mai așezat.” 

De asemenea, elevii sunt sfătuiți să citească subiectele cap-coadă înainte de a intra în panică: 

„Citește subiectul cap-coadă înainte să intri în panic mode. Primul impuls e să intri în panică. Citește cap-coadă toate subiectele, marchează ce știi și începe cu ce îți dă încredere. Nu-ți lăsa creierul să tragă concluzii după primele 2 minute.” 

O altă recomandare esențială este gestionarea timpului: 

„Fă-ți un plan rapid pe foaie (ce rezolvi primul și time management). Împarte-ți mental timpul: nu ‘am 3 ore’, ci ‘am atâtea minute pentru fiecare subiect’ — așa nu ajungi să te trezești că ai rămas fără timp la final. Mulți elevi pierd puncte pentru că nu își gestionează timpul, se blochează pe un exercițiu și ajung să lase exerciții mai ușoare neatinse la final sau uită de ele.”

Bacalaureat 2026: Cum să nu te auto-sabotezi?

Psihologul oferă soluții pentru situațiile de blocaj și overthinking, recomandând elevilor să nu stea mai mult de câteva minute pe un exercițiu dificil și să noteze chiar și parțial ce știu. „Dacă te blochezi, nu înseamnă că nu știi, înseamnă doar că ai nevoie să sari peste și să revii mai târziu. Nu rămâne acolo, treci la următorul pas și îți revii din mers. Dar nu rămâne pe gol, notează ce știi din subiect, chiar și parțial, oricat de puțin, ca să-ți reactivezi logica și să nu pierzi puncte ușoare.”

În cazul overthinking-ului, Copăceanu recomandă etichetarea gândului, revenirea la o întrebare simplă și un reset rapid. „Dacă intri în overthinking, ideea nu e să «oprești gândurile» (nu prea merge), ci să le tai accesul la control.”

În ultimele 10-15 minute ale probei, elevii sunt sfătuiți să recitească lucrarea ca un detectiv, verificând dacă au răspuns exact la cerințe și dacă nu au sărit întrebări. „Păstrează 10-15 minute pentru modul detectiv. Nu te grăbi să predai imediat ce ai terminat, aici se câștigă punctele ușoare pe care stresul le face să dispară.”

Copăceanu încheie postarea cu un mesaj de încurajare pentru adolescenți:

„BAC-ul nu e olimpiadă și nici un test de perfecțiune. Nu trebuie să fii cel mai rapid, cel mai deștept sau cel mai sigur pe tine din sală («uite la ăla cat scrie»), trebuie doar să fii suficient de stabil cât să duci mai departe ce ai învățat până acum. Emoțiile sunt normale, blocajele se întâmplă, dar ele nu șterg munca ta. În final, nu câștigă cine știe tot, ci cine știe să își folosească ce știe, pas cu pas, fără să se auto-saboteze.”

De asemenea, el le transmite și părinților un mesaj de susținere: „Pentru părinți: în zilele acestea copiii voștri nu au nevoie de presiune în plus, ci de un spațiu cât mai calm în care să își poată organiza emoțiile și gândurile. În spatele tăcerii, iritării sau oboselii lor este, de cele mai multe ori, stres, mult stres (chiar neverbalizat), nu lipsă de responsabilitate. Liniștea dvoastră devine, de multe ori, siguranța lor.”