Bac 2025. Cum se rezolvau subiectele la Istorie
0Absolvenții de liceu au susținut miercuri, 11 iunie 2025, proba obligatorie a profilului, Istoria fiind una dintre disciplinele de examen. Subiectele nu ar fi trebuit să le dea elevilor mari bătăi de cap, spun profesorii. Prof. Anca Burciu a rezolvat, pentru „Adevărul”, subiectul.
Ce aveau de făcut elevii
Subiectul I de la proba de Istorie din acest an a avut ca punct de plecare două texte suport care tratează aspecte legate de politica externă în perioada Războiului Rece.
La punctul 1 li se cerea elevilor să numească un lider politic precizat în sursa A, și este vorba despre Stalin, iar la punctul 2. - să precizeze o informație referitoare la Primăvara de la Praga din textul B. „Aici avem două informații: <o viguroasă mișcare de eliberare s-a afirmat chiar în Partidul Comunist Cehoslovac, primăvara de la Praga>, și a doua posibilă informație – <ca să-i pună capăt, trupe ale Uniunii Sovietice și a încă patru dintre aliații din Pactul de la Varșovia au invadat Cehoslovacia, pe care au ocupat-o militar>”, indică prof. Anca Burciu răspunsul.
La punctul 3. se solicita menționarea a două spații istorice precizate atât în sursa A, cât și în sursa B. Posibile răspunsuri: A – România și Albania.
La punctul 4. – litera corespunzătoare sursei care susține că planul stabilit de liderul sovietic este refuzat de conducătorii români - este vorba de sursa B.
O relație cauză-efect pe care elevii trebuia să o identifice în sursa A este următoarea: Cauză - „însă atunci când a fost vorba să impună regimuri de tip sovietic în aceste teritorii s-a dovedit mult mai prudent”. Efect: „ca urmare, în primii ani de după război numai Albania și Iugoslavia au instituit dictaturi comuniste”.
La punctul 6. aveau să prezinte două fapte istorice desfășurate în statul român, deci în politica internă, în perioada 1948-1960. „Și aici avem mai multe elemente pe care la pot trata elevii: este vorba despre naționalizarea din 1948, înființarea Securității în 1948, adoptarea celor două Constituții, în 1948 și, respectiv, 1952. Și prezentarea a câte două informații: de exemplu, despre Constituție se poate spune că sunt de inspirație sovietică, încalcă principiul separării celor trei puteri în Stat, chiar dacă introduc o serie de drepturi și libertăți. Ele sunt condiționate de respectarea regimului politic comunist”.
La punctul 7. trebuie să menționeze o asemănare între două practici politice utilizate de statul român în plan intern la sfârșitul secolului al XX-lea. „Începând cu anul 1990, este perioada de după prăbușirea regimului comunist. O caracteristică ar fi democratizarea, o altă caracteristică respectarea drepturilor omului”, indică prof. Anca Burciu.
„Dacă rezolvau corect toate aceste cerințe elevii puteau să obțină 30 de puncte”, explică profesoara.
Subiectul al II-lea tratează aspecte legate de Evul Mediu. La primul punct li se cerea elevilor să numească un domnitor al Moldovei precizat în sursa dată. Posibil răspuns - Petru Rareș sau Ștefan Lăcustă.
- Secolul la care se referă sursa dată: secolul al XVI-lea.
- 3. Trebuie să menționeze lupta din 1529 și o caracteristică a acesteia, adică o informație legată de bătălia de la Feldioara. „Este vorba de lupta de la Feldioara, din 22 iunie 1529, unde oștile moldovene învig armatele lui Ferdinand de Habsburg, asigurând succesul lui Zapolya”.
- Punctul 4 – să menționeze din sursa dată două informații referitoare la măsurile luate de domn în politica internnă a Moldovei. Și aici aveau primul fragment din sursa suport: „În Moldova, Petru Rareș a întărit domnia, a limitat imunitățile marii boierimi, a sporit siguranța drumurilor, a ridicat importante edificii de apărare și de închinăciune. Capitala țării și multe cetăți, târguri, curți, biserici și mânăstiri au fost refăcute, mărite, ridicate din temelii, dăruite cu averi. Creația culturală a atins apogeul în epoca lui prin acțiunea unică de pictură exterioară la Humor, în 1535, Moldovița - în 1537, Arbore – 1541”. Practic tot paragraful de la începutul textului.
La punctul 5., unde pot obține 10 puncte, trebuia să formuleze pe baza sursei date un punct de vedere referitor la relațiile dintre Moldova și Imperiul Otoman, susținându-l cu două informații selectate din sursă. Aici trebuia citit cu foarte mare atenție ultimul fragment, din care să prezinte o idee principală, să facă un scurt rezumat, spune dascălul. Un posibil răspuns - „În perioada respectivă relațiile dintre Imperiul Otoman și Moldova sunt extrem de încordate, sultanul organizând o campanie militară împotriva Moldovei. Susțin acest punct de vedere cu următoarele fragmente din text: „o armată de 150.000-200.000 de oameni, condusă de sultanul însuși, s-a îndreptat în vara anului 1538 spre Moldova”. Al doilea fragment: „în fața ostilității turcilor și tătarilor a unei părți a boierimii domnul nu a avut prea multe șanse””.
La 6. trebuia să argumenteze printr-un factor istoric relevant afirmația conform căreia la începutul secolului al XVIII-lea au avut loc acțiuni care vizează instituția domniei din Moldova. Începutul sec. al XVIII-lea înseamnă după 1701 și în cadrul acestei prezentări elevii trebuia să țină cont de utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.
„Un posbil răspuns ar fi că la începutul modernității, istoria Moldovei este marcată de încercarea domnului Dimitrie Cantemir de a se îndepărta de Imperiul Otoman, apropiindu-se de Rusia condusă de către Petru cel Mare. Astfel, în 1711, cei doi aliați sunt însă înfrânți în urma bătăliei de la Stănilești, pe Prut, de o armată otomată. În consecință (sau ca urmare), Imperiul Otoman impune pe tronul Moldovei domn de origine greacă, impune regimul fanariot, caracterizat de schimbarea statutului domniei, scăderea prestigiului acesteia, domnul fiind considerat un simplu funcționar otoman. În consecință, putem spune că domnia a înregistrat o scădere a prestigiului său, totuși țările române păstrându-și autonomia”, indică prof. Anca Burciu.
La subiectul al III-lea elevii au avut de realizat un eseu, o operă de sinteză, în care să selecteze anumite informații legate de formarea statului român modern și evoluția acestuia până la începutul secolului XX. Prima solicitare se referea la prezentarea unei acțiuni desfășurate de români în perioada 1857 – 1859. „Este puțin neobișnuit, deoarece în modelele de subiecte de până acum li se cerea la punctul 2 sau 3, deci un pic mai târziu”, remarcă profesoara.
Ca introducere elevii puteau să facă referire la Războiul Crimeei, din 1853-1856, în urma căruia Rusia a fost învinsă de Imperiul Otoman susținut de către Anglia și Franța, în cadrul Congresului de Pace de la Paris din 1856 punându-se problema unirii celor două principate. „Astfel, ca urmare a deciziilor luate de către marile puteri, în 1857 sunt organizate adunările ad-hoc de la Iași și București, care au prezentat punctele lor de vedere, rezoluțiile, în care solicitau unirea celor două principate într-un stat cu numele de România, condus de către un principe străin”, notează prof. Burciu.
„O altă acțiune pe elevii o putea prezenta era și cea legată de dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, la 5 și 24 ianuarie, în 1859. În urma înființării statului român modern, următorul punct solicita elevilor să precizeze o măsură din perioada 1861-1866 și menționarea a două aspecte cu privire la această măsură. Este exact perioada domniei lui Cuza, marcată de încercări de consolidare și modernizare a României. Și aici puteau să selecteze reformele pe care el le-a propus, și anume: reforma agrară în 1864, sau reforma învățământului, tot în 1864, și două aspecte cu privire la măsura aleasă. Este vorba despre acordarea pământului țăranilor, în vederea încercărilor de a îmbunătăți nivelul de trai al acestora, sau, în cadrul reformei învățământului -eforturi privind creșterea nivelul de educație, corelată și cu înființarea primelor unități de învățământ superior, universitățile de la Iași și București”.
La punctul 3 trebuia să menționeze două fapte istorice la care particpă România în cadrul relațiilor internaționale din perioada 1875-1885. Puteau să facă referire la Convenția ruso-română din aprilie, 1877, care stabilea condițiile pe care armata rusă trebuia să le respecte în contextul traversării teritoriului României până la sudul Dunării, până pe teritoriul Bulgariei de astăzi, sau puteau să facă referire și la aderarea României la Tripla Alianță, în 1883.
La ultimul punct, formularea unui punct de vedere cu referire la politica externă a României în perioada 1916-1918 și susținerea acestuia printr-un argument istoric, formularea putea fi: „Din punctul meu de vedere, în această perioadă România se implică în Primul Război Mondial. Ea aderă la Antanta, una dintre cele două alianțe, prin semnarea Convenției din 4 august 1916, care recunoștea, practic, României drepturile sale asupra teritoriilor locuite de către români din monarhia austro-ungară. În consecință - pentru că și aici avem acele aspecte legate de cauzalitate -, în consecință armata română participă la o serie de conflicte pe linia Dunării: Turtucaia în septembrie 1916, obținând victorii importante în 1917 la Mărăști, Mărășești și Oituz, fapt care a permis ulterior să realizeze România Mare, în anul 1918, fapte recunoscute ulterior în cadrul Conferinței de Pace organizate după terminarea războiului”.
Ca o concluzie, la sfârșitul eseului elevii puteau să adauge: „Evoluția statului român a fost una extrem de pozitivă. Ea a însemnat realizarea acestuia, modernizarea și continuarea acestui proces, culminând cu desăvârșirea unității naționale, prin participarea la prima conflagrație mondială”.
Examenul național Bacalaureat 2025 continuă vineri, 13 iunie 2025, cu proba la alegere a profilului și specializării.Mai jos regpsiți baremul de corectare pentru subiectele pe care le-au primit candidații la Istorie.
Se încarcă comentariile...
