Video Bac 2025. Ce subiecte au primit elevii la Matematică și Istorie și unde pot apărea capcanele
0Absolvenții de liceu susțin miercuri, 11 iunie 2025, a doua probă scrisă a examenului național de Bacalaureat 2025, proba la Matematică/Istorie. „Adevărul” va publica aici ce le-a picat elevilor la proba obligatorie a profilului, dar și rezolvarea acestora Timpul de lucru este de trei ore, iar candidații nu pot părăsi sala mai devreme de o oră și jumătate de la distribuirea subiectelor.
UPDATE Au fost publicate baremele la Istorie
Ministerul Educației a publicat baremele pentru proba Istorie a Bacalaureatului 2025:
UPDATE Au fost publicate baremele la Matematică
Baremele pentru proba Matematică a Bacalaureatului 2025 au fost publicate pe pagina subiecte.edu.ro.
Bareme pentru subiectele la Matematică - profilul mate-info:
Bareme pentru subiectele la Matematică, profilul științele naturii
Bareme pentru subiectele la Matematică, profilul tehnologic
UPDATE Rezolvarea subiectelor la Istorie
Profesorul de istorie Corneliu Riegler a explicat pentru Adevărul cum puteau fi abordate subiectele la această disciplină
„În primul rând, trebuie spus că subiectele au fost accesibile și clar formulate, ceea ce este foarte important. Gradul de dificultate a fost unor mediu, așa este normal la un examen de Bacalaureat. Și un lucru foarte important, toate cerințele care au presupus cunoștințele elevilor le-au oferit acestora o dublă posibilitate de rezolvare, adică aproape fiecare liniuță le oferea cel puțin două fapte istorice”, a explicat profesorul.
Rezolvarea subiectului III
Corneliu Riegler a explicat cum se rezolva subiectul lII:
„În primul rând, eseul a avut în vedere evoluția statului român modern în a doua jumătate a secolului XIX și la începutul secolului XX, de la constituire până la începutul secolului XX. Ce înseamnă constituirea Statului Român modern? În subiectele de BAC din această formulare se înțelege Unirea Moldovei cu Țara Românească, realizată în 1859 prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza la Iași și București. Dar prima liniuță, care presupunea prezentarea unei acțiuni, însemna că elevii trebuiau să dezvolte. Cerința se referea la o acțiune desfășurată de români în perioada 1857-1859. Acest lucru înseamnă că se cereau fapte istorice pe plan intern”.
Profesorul a precizat că dacă elevii scriau despre evenimente pe plan extern, acestea erau în afară subiectului.
„Având în vedere că era vorba de perioada 1857 - 1859, o rezolcare corectă putea fi menționarea rezoluțiile adunărilor ad-hoc din Iași și București din 1857. Aceste parlamente constituite la Iași și la București au emis în1857 - mai exact în octombrie 1857 - rezoluții scrise, prin care au arătat dorințele românilor. Și foarte important este de spus că ambele parlamente au avut revendicări asemănătoare.
O altă posibilitate de rezolvare a acestei cerințe și care nu avea voie să lipsească era realizarea Unirii Moldovei cu Țara Românească, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei la Iași (5 ianuarie 1859) și ca domn al Țării Românești la București (24 ianuarie 1088). Acestea erau rezolvări posibile.
Aș vrea să vă subliniez că nu putem da o rezolvare exhaustivă. Mai pot exista și alte rezolvări corecte ale subiectului, dar acesta este un model de rezolvare bazat pe lucruri esrențiale, de bun simț.
Următoarea liniuță a eseului presupunea precizarea unei măsuri adoptate în statul român în perioada 1861 - 1866. Aș vrea să atrag atenția elevilor că această formulare și anume precizarea unei măsuri adoptate în statul român - mă interesează această prepoziție în - ne arată că cerința se referă la evenimente, la fapte istorice desfășurate pe plan intern. Deci, dacă elevii au scris ceva pe plan extern, adică internațional, nu erau punctați. Deci o măsură adoptată în statul roman înseamnă o măsură adoptată pe plan intern. Iarăși perioada 1861 - 1866 era foarte generoasă, pentru că le oferea iarăși o dublă rezolvare: puteau alege una dintre reformele domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Reforma agrară 1864, reforma educației, 1864 și /sau Constituția adoptată în 1866”, a arătat Corneliu Riegler.
Cerința a continua mai departe cu menționarea a două aspecte referitoare la această măsură.
„Deci, în funcție de ce le plăcea lor să aleagă, trebuiau să dezvolte două aspecte. Spre exemplu, la reforma agrară din 1864, un aspect era că s-a pus în aplicare prin legea rurală. Evident, un alt aspect este acela că prin această reformă agrară au fost împroprietărite cu pământ aproape 500.000 de familii de țărani (...)”.
La reforma educației, anul este 1864 (...). Aspecte ale acestei reforme se referă la faptul că învățământul primar din țara noastră devenea obligatoriu și gratuit pentru băieți și fete. A fost una dintre cele mai avansate reforme ale educației din Europa, deoarece învățământul nu erau doar gratuit, era și obligatoriu pentru băieți și fete.
În ceea ce privește Constituția adoptată la 1866, erau zeci și zeci de aspecte pe care elevii Le puteau consemna. Să nu uităm că această constituție era de model belgian și că are 133 de articole. Era de bun simț să spună că un aspect legat de această constituție este acela că România devenea o monarhie constituțională, că se revenea la principiul separării puterilor în stat. Dar, în fine, nu putem epuiza toate rezolvările corecte: erau zeci și zeci de rezolvări corecte. Spre exemplu, elevii puteau scrie orice drept sau libertate prevăzute de Constituție: dreptul la vot, libertatea cuvântului și dreptul la educație, dreptul la muncă, dreptul la miting pașnic.
Aș vrea să mergem la următoarea liniuță, care, de asemenea, oferea o dublă posibilitate de rezolvare: menționarea a două fapte istorice la care participă România - atenție, în cadrul relațiilor internaționale, în perioada 1875 -1885. Deci, dacă cerința anterioară pretindea măsuri pe plan intern, aceasta pretindea măsuri pe plan extern. Elevii se puteau raporta la Războiul de Independență (1877 -1878) și, deopotrivă, puteau alege și aderarea României la alianța militară cu puterile centrale din anul 1883. Războiul de Independență în sine cuprindea foarte multe fapte istorice: spre exemplu, Convenția româno-rusă din 4 aprilie 1877, prin care România a acordat drept de trecere a armatei ruse pe teritoriul său, spre Bulgaria. Puteau menționa, de asemenea războiul ruso turc, început în 12 aprilie 1877 și faptul că Mihail Kogălniceanu proclamă în Parlament independența României față de Imperiul Otoman (...)”
Detalii despre cum se rezolvau subiectele la Istorie și AICI.
UPDATE Rezolvarea subiectelor la Matematică
Profesorul Cătălin Caprarin a rezolvat subiectele la Matematică, profilul Real (mate-info), pentru Adevărul.
UPDATE Proba obligatorie s-a încheiat
La ora 12:00 au expirat cele 3 ore alocate candidaților pentru rezolvarea subiectelor.
UPDATE Profesorul Marius Perianu a explicat cum au fost subiectele la Matematică
Profesorul de matematică Marius Perianu (coordonatorul lotului național de Juniori Mate) a explicat cu ce dificultăți se pot confrunta elevii la această disciplină:
„Au fost subiecte de nivel obișnuit, fără capcane, fără asperități”, consideră profesorul de Matematică Marius Perianu.
Pe rețelele sociale circulă fotografii din sălile de examen cu subiectele la Bac la Matematică – Științele Naturi, precum și Tehnologic, potrivit ProTV.
Este vorba despre fotografii realizate cu dispozitive ilegale, potrivit sursei citate, fiind încălcat regulamentul de desfășurare a examenului.
Subiecte la matematică la BAC, profilul mate-info:
Subiecte BAC Matematică 2025 – Tehnologic
La profilul Tehnologic, structura subiectelor de la Matematică a fost următoarea:
Subiectul II – Tehnologic
Punctul 1: Exercițiu cu matrice
Punctul 2: Problemă cu polinom
Subiectul III – Tehnologic
Punctul 1: Exercițiu cu funcție matematică
Punctul 2: Al doilea exercițiu cu funcție matematică
Subiecte BAC Matematică – Științele Naturii
Subiectul II – Științele Naturii
Punctul 1: Exercițiu cu matrice
Punctul 2: Problemă cu polinom
Subiectul III – Științele Naturii
Punctul 1: Exercițiu cu funcție matematică
Punctul 2: Al doilea exercițiu cu funcție matematică
UPDATE Subiectele la Istorie
Profesoara Anca Burciu de la Liceul Teoretic Nicolae Titulesiu din Slatina a explicat în ce constau subiectele la Istorie și cât de dificile sunt.
„La primul punct se cerea să prezinte un fapt istoric realizat de români, care a dus la formarea Statului Român Modern. Aici puteau să prezinte două acțiuni. Este vorba despre rezoluțiile adunărilor ad-hoc din 1857, prin care delegații din cele două adunări - de la Iași și București - solicitau unirea celor două principate într-un stat cu numele de România sub un principe străin sau puteau să prezinte evenimentele din 5-24 ianuarie 1859 - dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza”, a explicat Profesoara Anca Burciu.
„Următorul punct se referă la perioada de consolidare și modernizare a statului. Din ce am discutat cu elevii, nu au specificat foarte clar perioada, dar cred că este vorba de etapa care cuprinde reformele adoptate în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza și respectiv adoptarea Constituției din 1866.
Punctul trei este mai consistent și cred că se referă la implicarea României în Războiul de Independență din 1877.
Ultimul punct este cel care solicită formularea unei opinii referitoare la implicarea României la evenimentele din 1916-1918, adică în Primul Război Mondial”, a adăugat profesoara.
Profesoara a evaluat subiectele ca fiind „accesibile”
UPDATE 11.00 Nota 7 se poate lua lejer
Subiectele la Istorie sunt foarte simple, pentru că primele două subiecte sunt pe baza texului, explică un profesor de specialitate. „Dacă ești atent și ai învățat cât de cât poți să iei un 7 lejer. Primele cinci cerințe, la subiectul I, sunt pe baza textului. Subiectele 6 și 7 – din ceea ce știi tu, nu au legătură cu textul pe care îl ai de analizat”, mai arată oficialul.
„La subiectul II - de asemenea, primele cinci cerințe sunt pe baza textului. Subiectul 6. trebuie să scrii din ceea ce știi. Iar eseul, bineînțeles, este structurat, se dau niște idei pe care trebuie să le respecți și trebuie să scrii ceea ce știi, ce ai învățat. Dacă lucrezi doar pe baza textului dat poți să iei peste 5, dar nu trebuie să greșești”, încheie dascălul..
UPDATE 10.15. „Dacă au rezolvat din problemele publicate în site-urile de specialitate nu au cum să se teamă”
Subiectele de la Matematică nu ar trebui să le pună mari probleme absolvenților care au învățat constant și care au lucrat mult, cu atât mai mult cu cât au existat foarte multe resurse la dispoziție, explică profesoara de Matematică, Denisa Tănăsescu.
„Dacă au rezolvat din problemele publicate în site-urile de specialitate nu au cum să se teamă. Sunt site-uri care prezintă variante date la Bacalaureat din anul 2009 până în prezent. În 2009 au fost publicate 100 de variante. Dacă la lucrezi pe acelea nu ai cum să ratezi o notă onorabilă la acest examen, în jurul notei 9 - 9.50 -10”, spune profesoara.
Pentru copiii care au învățat în mod constant la toate disciplinele, nici proba de la Matematică și nici celelalte nu constituie o piatră de încercare, este de părere prof. Tănăsescu. Sunt însă și copiii care au lăsat pregătirea pentru clasa a XII-a, iar acestora le va fi greu.
„Avem și aici două categorii: cei care au obținut note mici la Evaluarea Națională și acum nu se pot aștepta la rezultate spectaculoase la Bacalaureat, chiar pot fi dramatice aceste rezultate, întrucât ei au venit deja cu goluri din școala generală și nu au rușim și nu au dorit poate să le elimine pe parcusul liceului; și categoria copiilor care au intrat cu note bunicele la Evaluarea Națională, peste 8,50, care au deja deprinderile de calcul puse la punct și pentru aceștia, cu muncă, perseverență, optimism, disciplină și nu în ultimul rând, trebuie să spunem și asta, ajutor extern – dacă au lăsat totul pe clasa a XII-a au nevoie de ajutor –, pentru acești copii recuperarea timpului pierdut nu este ceva de neatins. Ei pot face față. Bineînțeles, notele vor varia, acum și în funcție de câtă informație pot absorbi în clasa XII-a”, a adăugat prof. Tănăsescu.
Structura subiectelor
Candidații de la Bac 2025 primesc un subiect structurat în trei părți. La subiectul I vor avea probleme din materia claselor a IX-a – a X-a, la subiectul II – probeme de Algebră și la subiectul III – probleme de Analiză matematică. Subiectul II, prima problemă, este din Algebră clasa a XI-a, a doua problemă – Algebră clasa a XII-a, iar la subiectele de Analiză matematică - prima problemă – Analiză clasa a XI-a, a doua problemă – Analiză, clasa a XII-a.
A treia parte din cadrul fiecărui subiect are un grad de dificultate mai mare.
Subiectele de creație, care nu sunt rezolvate doar pe bază de algoritmi, sunt cele care îi vor testa cu adevărat pe candidații bine pregătiți. Aceste probleme, care vor face diferența între notele mari, de la 9 în sus, le vor testa candidaților flexibilitatea, gândirea anticipativă, explică prof. Tănăsescu.
Știrea inițială
Accesul candidaților în sală este permis până la ora 8,30, proba urmând să înceapă la ora 9.00.
Proba scrisă la Matematică va fi susținută de candidații de la: profilul real din filiera teoretică; toate profilurile din filiera tehnologică; profilul militar; profilul pedagogic - specializarea învăţători-educatoare, din filiera vocaţională. La Istorie vor susține proba obligatorie a profilului absolvenții de la profilul umanist din filiera teoretică, precum şi absolvenții de la toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia celor menționate anterior (militar și pedagogic - specializarea învățători-educatoare).
Candidații nu au voie să comunice între ei în sala de examen în timpul probei. De asemenea nu au voie în sală cu obiecte precum: ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete etc.. Este interzisă introducerea oricărui mijloc electronic de calcul, de stocare de informații sau de comunicare (stickuri de memorie, telefoane, tablete etc.). De asemenea, elevii vor fi informați că nu este permis accesul în săli cu manuale, dicționare, notițe, însemnări etc.
„În același timp, candidaților le este interzis să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare în interior sau cu exteriorul. Candidații surprinși în aceste situații vor fi eliminați din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceștia ori de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise. Drept urmare, acești candidați nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat”, a informat ministerul.
Pe durata desfășurării probelor, toate sălile de examen sunt supravegheate audio-video. Dacă se observă activități care trezesc suspiciuni, se poate dispune verificarea camerelor.
Subiecte accesibile la prima probă scrisă
La prima probă scrisă a examenului de Bacalaureat 2025, cea la Limba și literatura română, desfășurată marți, 10 iunie, candidații au primit subiecte pe care cei mai mulți dintre ei le-au considerat accesibile. Și profesorii au evaluat drept „generoase” subiectele, subliniind faptul că „elevii preferă epicul liricului”.
Subiectele și baremul de evaluare pentru Matematică și Istorie se publică pe site-ul dedicat la ora 15:00, conform procedurii.
Examenul de Bacalaureat 2025, sesiunea iunie, va continua vineri, 13 iunie, cu proba la alegere a profilului şi specializării. Ultima probă scrisă - Limba si literatura maternă - se va desfășura luni, 16 iunie.
„Afișarea primelor rezultate (în centrele de examen și online) este programată în data de 20 iunie (până la ora 12:00). Contestațiile pot fi depuse/transmise în aceeași zi, în intervalul orar 14:00 - 18:00, respectiv în zilele de 23 și 24 iunie.
Candidații pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor proprii după afișarea rezultatelor inițiale, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de către Comisia Națională de Bacalaureat. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoțit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal”, a anunțat Ministerul Educației și Cercetării. Vizualizarea lucrărilor reprezintă o nouate în cadrul examenului de Bac.
Se încarcă comentariile...
