Cotațiile petrolului scad, însă România resimte doar parțial ieftinirea. Expert în energie: „Dacă măsurile de sprijin expiră, prețurile la pompă vor crește”

Acordul de pace anunțat de președintele american Donald Trump cu Iranul a detensionat piețele internaționale ale petrolului, iar cotația Brent, extras din Marea Nordului, a coborât miercuri sub pragul de 80 de dolari pe baril, pentru prima dată în ultimele două luni și jumătate. Cu toate acestea, șoferii din România resimt doar parțial această scădere la pompă, unde prețurile rămân ridicate. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat pentru „Adevărul” că evoluția carburanților depinde atât de piața internațională a petrolului, dar mai ales de decizia autorităților în privința măsurilor de sprijin adoptate în contextul crizei.

Șoferi la o stație de carburanți din București. FOTO: Mediafax

În prezent, benzina se vinde cu 8,62 lei pe litru la stațiile Petrom și ajunge la 8,78 lei la Lukoil, în timp ce motorina pornește de la 9,08 lei și urcă la 9,14 lei pe litru, potrivit datelor Monitorului Prețurilor pentru rețelele Petrom, OMV, MOL și Lukoil. Diferențele între orașe, inclusiv București, Iași, Sibiu și Constanța, sunt minime, ceea ce indică o politică de preț relativ uniformă la nivel național.

Deși țițeiul Brent se tranzacționează în jurul valorii de 78 de dolari pe baril, în scădere față de maximele înregistrate în perioada tensiunilor din Orientul Mijlociu, efectele asupra prețurilor de la pompă întârzie să apară. Lanțurile de aprovizionare, stocurile achiziționate la prețuri mai mari și costurile logistice încetinesc transmiterea ieftinirilor către consumatori.

Un alt factor îl reprezintă perturbările din zona Golfului Persic. Fluxurile de transport și aprovizionare cu țiței și produse rafinate continuă să fie afectate de întârzieri, iar revenirea la normal a pieței este estimată de analiști să dureze cel puțin câteva săptămâni, inclusiv în Europa.

În acest context, marile instituții financiare internaționale își ajustează diferit prognozele. BNP Paribas avertizează că o corecție prea rapidă a prețurilor ar putea fi urmată de o revenire spre zona de 80 de dolari pe baril, pe fondul refacerii stocurilor strategice la nivel global. „Fiecare mare importator din lume va dori să își construiască stocuri strategice mult mai mari după această criză”, notează analiștii băncii.

În același timp, alte bănci de investiții, precum Morgan Stanley, Goldman Sachs și UBS, au început să își revizuiască în scădere estimările pentru ultimul trimestru, anticipând un preț de aproximativ 70 de dolari pe baril pentru Brent la final de an.

Reducerea accizei la motorină expiră la finele lunii iunie

Diferențele de prognoză reflectă un echilibru fragil între risc geopolitic, cerere globală și nivelul stocurilor, ceea ce menține piața petrolului volatilă în perioada următoare. Dincolo de evoluțiile externe, factorul decisiv pentru prețurile de la pompă rămâne, însă, politica fiscală internă. La finalul lunii expiră o serie de măsuri excepționale adoptate în contextul crizei energetice. Dacă acestea nu vor fi prelungite, România va reveni la nivelul standard al accizelor la motorină și la eliminarea unor limitări privind adaosul comercial.

„Asistăm, în primul rând, la o reacție normală a pieței în raport cu ceea ce se întâmplă la nivel internațional. Vedem o reașezare a prețului petrolului, care, din estimările actuale, s-ar putea stabiliza în intervalul 83-87 de dolari pe baril până la sfârșitul anului. Acest lucru va avea, în mod evident, efecte și asupra prețurilor la benzină și motorină de pe piața internă. În același timp, trebuie să ținem cont că la finalul lunii expiră măsurile excepționale adoptate pe piața carburanților în contextul crizei energetice. Dacă acestea nu vor fi prelungite, acciza redusă la motorină va reveni la nivelul anterior, iar anumite limitări privind adaosul comercial vor fi eliminate. Din acest motiv, chiar dacă presiunea internațională ar putea contribui la ieftinirea carburanților, există și factori interni care vor împinge prețurile în sus. Din punctul meu de vedere, dacă actualele scheme de sprijin nu vor fi prelungite, vom vedea o creștere de aproximativ 35-40 de bani pe litru la motorină și de 15-20 de bani pe litru la benzină, raportat la nivelurile de preț care vor exista în acel moment", a explicat Dumitru Chisăliță.

În scenariul prelungirii schemelor de sprijin, nivelul prețurilor ar putea rămâne relativ stabil, chiar și în contextul volatilității internaționale.

„În mod normal, există un decalaj între evoluția cotațiilor internaționale și reflectarea acestora la pompă. Vorbim, în general, de aproximativ două săptămâni în cazul motorinei și chiar mai mult în cazul benzinei. Totuși, dinamica actuală a pieței este mult mai accelerată decât în perioadele obișnuite, motiv pentru care mă aștept ca efectele să fie vizibile într-un interval mai scurt. Dacă autoritățile vor decide prelungirea actualelor scheme de sprijin și nu vom avea revenirea accizelor la nivelul de dinaintea crizei, atunci este posibil să discutăm despre prețuri situate în jurul valorilor de 8,5-9 lei pe litru pentru benzină și motorină. Evident, aceste estimări depind și de evoluția pieței internaționale a petrolului”, a explicat expertul în energie.

România, vulnerabilă la șocuri externe

Pe termen lung, criza din Strâmtoarea Ormuz a expus încă o dată vulnerabilitatea economiei românești în fața șocurilor de pe piețele energetice globale. În acest context, Dumitru Chisăliță identifică mai multe direcții de acțiune pentru reducerea acestei dependențe.

„Pe termen lung, România trebuie să își reducă vulnerabilitatea în fața unor astfel de șocuri externe. Există mai multe direcții de acțiune. Una dintre ele este reducerea dependenței transportului de carburanții clasici și orientarea către forme alternative de energie. Asta nu înseamnă neapărat înlocuirea imediată a flotelor de camioane cu vehicule electrice, ci utilizarea mai eficientă a infrastructurii feroviare electrificate pentru transportul de marfă. România dispune de o rețea importantă de cale ferată electrificată, însă gradul de utilizare rămâne redus, în timp ce transportul rutier bazat pe motorină domină în continuare piața. O reechilibrare a transportului de marfă către calea ferată ar reduce presiunea asupra consumului de combustibili și ar diminua impactul unor eventuale crize energetice. Același lucru este valabil și pentru transportul public urban, unde investițiile în soluții electrice pot contribui la scăderea dependenței de motorină. Un alt element important este dezvoltarea transportului public metropolitan și regional. O infrastructură mai eficientă și mai atractivă pentru cetățeni poate reduce utilizarea automobilelor personale și, implicit, consumul de carburanți", a arătat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.