Adevărata problemă a Bucureștiului: orașul produce, statul încasează. Analiza falimentului nedeclarat al Primăriei Generale
0Lăsată în ultimii ani, prin decizii politice, fără sume importante din cotele defalcate din impozitul pe venit, Primăria Generală a ajuns la un pas de colaps financiar, în condițiile în care doar companiile municipale au acumulat datorii de 3 miliarde de lei către ANAF.
Într-o intervenție la Antena 3, primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a prezentat o situație economică alarmantă. Bucureștiul se află practic în pragul falimentului. Deși reformele anunțate sunt necesare, ele nu pot rezolva singure dezechilibrele bugetare acumulate în ani de zile. „Adevărul” a discutat cu Elena Calistru (Funky Citizens) și antreprenorul Andrei Caramitru, experți în finanțe publice care cunosc foarte bine problemele sistemice ale administrației bucureștene.
Problema structurală: Banii se colectează la București, dar pleacă în altă parte
Elena Calistru identifică o problemă fundamentală care depășește simpla lipsă de bani. În opinia sa, dificultățile Bucureștiului sunt de natură structurală și țin de o filozofie defectuoasă a împărțirii sumelor colectate din impozitul pe venit.
„Problema Bucureștiului e una structurală, e unul dintre motivele pentru care în mandatul fostului primar, actual președinte, a existat acel referendum pentru schimbarea, dacă vreți, a filozofiei privind felul în care sunt împărțite de fapt sumele din care se colectează din impozitul pe venit la nivelul Bucureștiului. În clipa de față, gândiți-vă că nu doar Bucureștiul, dar aici este mai acută situația, pentru că vorbim despre un oraș cu nevoi foarte mari, fiind și un centru administrativ, fiscal, financiar, cultural și așa mai departe”, a subliniat Elena Calistru.
Experta explică mecanismul prin care administrația locală ajunge să piardă controlul asupra propriilor resurse. Deși admite dependența de nivelul central, Elena Calistru se poziționează în dezacord cu premierul Boroean în privința soluțiilor.
„Există o problemă la nivelul întregii administrații locale. Ea depinde într-o măsură foarte mare de nivelul central. Și aici aș fi un pic în dezacord, dacă vreți, cu premierul Boroean, care și el spune că există această dependență, însă consideră că trebuie să crească veniturile proprii, adică taxe, impozite locale. Eu cred că există o problemă structurală care vine inclusiv din faptul că o bună parte din veniturile colectate la nivel local se întorc într-o măsură mult prea mică înapoi în comunitățile locale”, a explicat aceasta.
Politizarea bugetului prin derogări anuale
O vulnerabilitate majoră a sistemului o reprezintă ocolirea sistematică a legii care reglementează distribuirea fondurilor. Elena Calistru atrage atenția că Legea bugetului de stat introduce anual excepții care modifică sumele cuvenite de drept administrației locale.
„Noi avem însă, dincolo de acea formulă din lege, în fiecare an, de când urmăresc eu bugetele locale, în Legea bugetului de stat, câte un capitol unde se derogă de la această lege a finanțelor publice locale și au existat nenumărate formule. Au fost ani în care se făceau derogări de la lege”, a punctat specialista.
Ea propune ca banii din impozitul pe venit ar trebui să revină integral comunităților locale.
„Din punctul meu de vedere, banii din impozitul pe venit ar trebui să meargă în totalitate înapoi în comunitățile locale, pentru că trebuie să existe un soi de motivare, dacă vreți, pentru primari să atragă investiții, să convingă companiile să creeze mai multe locuri de muncă. Este un element de motivare care e bun, provoacă efecte bune pentru absolut toată lumea”, a detaliat Calistru.
Un exemplu relevant pentru discrepanța dintre buget și responsabilități îl constituie cele 19 spitale aflate în subordinea Primăriei Municipiului București (PMB), care deservesc o populație mult mai largă decât cea a orașului.
„Multe dintre aceste spitale deservesc nu doar populația Bucureștiului, ci o populație mult mai largă. Sunt poate niște resurse mai bune, niște condiții mai avansate. Și atunci o întrebare importantă ar putea să fie cum reflectăm faptul că aceste spitale, care nominal sunt în subordinea Primăriei Municipiului București, deservesc în fapt un număr mai larg și mai mare, cel puțin din punct de vedere geografic, de oameni”, a semnalat Elena Calistru.
Gaura neagră a subvențiilor
Din perspectiva mediului de business, Andrei Caramitru susține că problema nu rezidă în lipsa totală a banilor, ci în modul cum aceștia se împart între Primăria Generală și primăriile de sector.
„Bugetul total al Bucureștiului, dacă însumăm bugetele sectoarelor și bugetul PMB este foarte mare comparat cu capitale echivalente. Deci problema e de alocare de bani între diversele zone. Deci nu este o problemă de lipsă de bani din cont”, a arătat Caramitru.
Antreprenorul identifică nivelul nesustenabil al subvențiilor, în special pentru termoficare, drept o problemă politică nerezolvată, care transformă cel mai bogat oraș din țară într-un nonsens economic.
„O problemă imensă este că nivelul de subvenții, în special pe termie, e total nesustenabil. Aceasta este o problemă politică care nu a fost rezolvată de foarte mult timp. Dacă vă uitați, de exemplu, nivelul de subvenție e mult mai mic decât cel mai mare dintre orice oraș din România. Vorbim de procent din total care este plătit de către Primăria București. Este un nonsens, Bucureștiul fiind cel mai bogat oraș din România”, a explicat Caramitru.
Aceste decizii au dus la colapsul financiar al unor sisteme vitale și la acumularea unor datorii istorice pe care bugetul actual nu le mai poate susține. Andrei Caramitru descrie mecanismul prin care primarii din trecut au preferat proiectele vizibile în detrimentul plății datoriilor.
„Ce s-a întâmplat, ca să simplificăm așa pe scurt, este că pe hârtie, Primăria Generală ar fi trebuit să ia optzeci și nouăzeci și șase sau cât o fi primit bani pentru subvenția pe termie și pe STB. La mulți primari, ani la rând, au zis: «Dom'le, păi stai puțin, că nu avem bani să facem lucrurile vizibile». Și atunci efectiv n-au plătit taxele, nu au plătit la timp, au acumulat datorii colosale care au devenit total, absolut nesustenabile acum. Deci nu ai cum să acoperi o gaură făcută în zece, douăzeci de ani într-un buget mic, care e la PMB, plus să menții toate levantele astea de subvenții enorme”, arată antreprenorul.
Concluzia lui Caramitru este tranșantă: clasa politică a cunoscut situația, dar a evitat să intervină.
„Dar situațiunea se știe, adică nu e absolut nimic nou. Să știți, da, pentru că este adevărată de ani și ani de zile și nimeni n-a avut curajul până acum chiar să o abordeze în mod direct. Aici e problema”, a conchis Andrei Caramitru..
Se încarcă comentariile...
