VIDEO Juraţii au plâns atunci când l-au achitat pe Zimmerman. „Voiau doar să-l găsească vinovat pentru ceva”
0
Mai mulţi juraţi au vrut iniţial să-l condamne pe George Zimmerman la omor din culpă sau prin imprudenţă, iar atunci când a avut loc votul final unii membrii ai juriului au plâns, a dezvăluit un jurat într-un interviu exclusiv acordat postului de televiziune CNN. „Unii juraţi voiau doar să-l găsească vinovat de ceva, dar pur şi simplu nu există o bază legală pentru asta”, a spus acesta.
Trei dintre cei şase juraţi care l-au achitat până la urmă pe George Zimmerman pentru uciderea unui tânăr afroamerican voiau să-l condamne pe acesta atunci când au început deliberările, a declarat o femeie identificata ca juratul B-37 luni seară, în cadrul emisiunii Anderson Cooper 360 difuzată de CNN.
Femeia a adăugat că trei juraţi voiau să-l condamne pentru omor din culpă sau prin imprudenţă, însă după analizarea mai atentă a legislaţiei au decis să-l achite.
George Zimmerman a fost acuzat de omor din culpă, după ce a împuşcat mortal în februarie 2012 un tânăr afroamerican de 17 ani, neînarmat, dar juriului a avut opţiunea de a lua în considerarea şi un cap de acuzare pentru omor prin imprudenţă.
Primul rundă de vot în cadrul juriului, care a avut loc vineri, în prima zi de deliberări, trei dintre membrii juriului format exclusiv din femei doreau achitarea, doi au votat pentru condamnarea pentru omor prin imprundenţă şi unul pntru omor din culpă.
„De aceea a durat atât de mult”, a declarat ea. Juriul a cerut apoi clarificări din punctul de vedere al legislaţiei, iar juratul care era în favoarea condamnării pentru ucidere din culpă şi-a schimbat votul pentru omor prin imprudenţă.
Juratul a adăugat că „unii juraţi voiau doar să-l găsească vinovat pentru ceva, dar pur şi simplu nu există o bază legală pentru asta”, a declarat B-37. Atunci când a avut loc ultima rundă de vot, care i-a decis soarta lui Zimmerman, unii juraţi au plâns.
Verdictul a venit după două zile de deliberări, într-un proces care a divizat societatea americană.
Cazul este unul cu implicaţii adânci pentru societatea americană, extrem de diversă din punct de vedere etnic. Trayvon, un adolescent afroamerican, a fost împuşcat mortal de Zimmerman, care avea atunci 29 de ani. George Zimmerman era atunci unul dintre paznicii voluntari ai cartierului din oraşul Sanford, Florida, în care locuia şi, în noaptea de 26 februarie 2012, a încercat să-l legitimeze din această calitate pe Martin, care trecea prin cartierul rezidenţial. Tânărul ar fi refuzat, iar atunci când Zimmerman a insistat, cei doi s-au luat la bătaie.
La un moment dat, Zimmerman a scos pistolul personal şi l-a împuşcat pe Trayvon. Însă nu înainte ca victima să-l lovească atât de tare încât să-l trântească la pâmânt, după care l-ar fi lovit cu capul de asfalt, a susţinut Zimmerman. Acesta a fost achitat în baza legilor privind dreptul la autoapărare, mai exact în baza unei legi numite „Rămâi pe poziţie”, în vigoare în unele state americane.
Practic, această lege permite folosirea forţei în autoapărare dacă o persoană are suficiente motive pentru a simţi că-i este ameninţată viaţa. Cazul a devenit imediat o miză în conflictul interrasial dintre albii şi afroamericanii din SUA, iar atacul este considerat încă de un număr ridicat de americani drept unul rasist.
CITEŞTE MAI MULT
America, sfâşiată de achitarea lui Zimmerman
În peste 100 de oraşe americane au fost organizate manifestaţii în memoria tânărului de culoare ucis de un paznic voluntar, după ce vinovatul a fost achitat.
FOTO VIDEO Proteste violente în SUA după achitarea paznicului care a omorât tânăr de culoare
Vestea că George Zimmerman a fost achitat după ce a împuşcat mortal un tânăr de culoare în vârstă de 17 ani, neînarmat, a iscat proteste în Los Angeles, Florida, New York, Oakland, Sacramento şi San Francisco.
Cazul Zimmerman: cum a lansat o dezbatere naţională moartea unui adolescent
Controversele naţionale legate de rasism şi controlul posesiei armelor au fost aduse din nou în prim-plan in Statele Unite ale Americii, datorită activismului fervent al susţinătorilor drepturilor civile, al protestelor şi al influenţei reţelei de social media. Odată cu finalizarea cazului Zimmerman, SUA au fost divizate între apărătorii drepturilor omului şi cei ai legilor naţionale.
Controversele naţionale legate de rasism şi controlul posesiei armelor au fost aduse din nou în prim-plan in Statele Unite ale Americii, datorită activismului fervent al susţinătorilor drepturilor civile, al protestelor şi al influenţei reţelei de social media. Odată cu finalizarea cazului Zimmerman, SUA au fost divizate între apărătorii drepturilor omului şi cei ai legilor naţionale.
Se încarcă comentariile...
