VIDEO Barack Obama, un an de la victorie

Promisiunea istorică a primului preşedinte de culoare al Americii este pusă la încercare de dificultăţile conducerii unei naţiuni ce trece prin recesiune. Realitatea dură a mai atenuat optimismul americanilor însufleţiţi de lozinca „Yes, we can“.

Mai citeşte şi:

• Barack Obama: "Economia merge în direcţia bună"
• Trei întrebări în vreme de criză
• VIDEO „Marşul către Washington“

Povestea anului zbuciumat care a trecut de la victoria în alegeri a lui Obama este oglindită de modificarea de nuanţă a temei sale politice. Dacă în noiembrie 2008, el vorbea despre „schimbarea în care putem crede” acum susţine adesea că „schimbarea e  grea”.

Pe 4 noiembrie 2008, Obama era înconjurat de o mulţime extaziată de zeci de mii de americani, în Grant Park din Chicago, după ce îl învinsese pe republicanul John McCain, în alegerile prezidenţiale, care promiteau să redefinească naţiunea. Mulţimea striga: „Da, putem”, iar mii de participanţi aveau lacrimi pe faţă, în momentul în care preşedintele-ales a declarat că „America a rămas o ţară a tuturor posibilităţilor”.

Piedici în Congres

Programul politic al lui Obama, cel mai ambiţios din ultimele decenii cu planuri pentru o reformă istorică a sănătăţii, reglementări financiare şi bătălia împotriva schimbărilor de climă – întâmpină piedici în Congres.

Numai trei republicani au votat pentru pachetul de stimulare economică de 787 de milioane de dolari, care a fost aprobat în februarie. Aceasta este una dintre realizările lui Obama pe plan intern. Democraţii spun că ea a revitalizat economia şi a creat un million de joburi. Republicanii o numesc o risipă colosală de bani.

Preşedinţie bântuită de şomaj

Thomas Mann, membru senior al Insitutului Brookings, susţine că performanţa lui Obama pe plan intern a fost bună, luând în calcul dificultăţile cu care a trebuit să se lupte.  „La evaluarea măsurilor sale, trebuie luat în calcul ce s-ar fi întâmplat dacă el nu ar fi acţionat; nu primeşte laudele pe care le merită”, spune Thomas Mann, membru senior al Insitutului Brookings.

Speranţele pentru o revenire rapidă sunt temperate de pieţele bancare aflate în dificultate, de un deficit financiar masiv şi de o criză prelungită a creditelor ipotecare, iar Obama va trebui să găsească o modalitate de a elibera guvernul de rolul său important în economie, indus de criză.

Şomajul, care se apropie de 10%, va bântui preşedinţia lui Obama, înaintea alegerilor legislative din noiembrie 2010, care pot pune în pericol majoritatea democraţilor în Congres.

Obama a ridicat pragurile pentru finanţarea federală a cercetării privind celulele stem, a interzis tortura, a scos în afara legii discriminările salariale în cazul femeilor şi a lansat eforturile pentru un sector energetic verde.

„Magnetism” diminuat

După cum arată sondajele Gallup, de la o rată de aprobare de 69% în momentul învestirii în funcţie, procentele au scăzut uşor mai întâi, după care foarte abrupt, atunci când dezbaterile privind reforma sistemului sanitar au degenerat în demonstraţii de protest.  Obama este însă „pe un teritoriu pozitiv”, fiind susţinut în prezent de 53% din americani, ceea ce înseamnă că stă mai bine decât Bill Clinton, după un an al primului său mandat. 

Repoziţionarea Americii în lume

Pe plan global, politica lui Obama de deschidere către duşmanii Americii a dat până acum puţine rezultate. Negocierile privind programul nuclear al Iranului sunt pe muchie de cuţit, iar Republica Islamică a tratat cu dispreţ „mâna întinsă” de Obama.

Eforturile privind pacea dintre israelieni şi palestinieni au întâmpinat obstacole, Coreea de Nord a testat o armă nucleară, iar situaţia din Afganistan s-a deteriorat. Totuşi, unul dintre cele mai mari succese ale lui Obama a fost repoziţionarea Americii în lume ca „jucător de echipă” şi ca ţară care tratează problemele complexe cu soluţii bine-gândite, în loc de o retorică belicoasă.

„Abandonarea scutului antirachetă din Europa şi avansarea discuţiilor privind neproliferarea nucleară au reprezentat abordări directe ale  miezului problemei”, susţine Norm  Ornstein, cercetător la Institutul American Enterprise. El spune că Obama este foarte popular în străinătate, dar notează că această popularitate nu s-a tradus în mai multă susţinere acordată Americii în Afganistan.

Direcţia pe care o va impune  în următoarele săptămâni conflictelor din Afganistan şi Pakistan va fi probabil una dintre deciziile cele mai importante ale preşedinţiei sale.

Realizări

-Oprirea colapsului sistemului financiar
-Implementarea unui pachet de sprijinire a economiei de 787 miliarde de dolari, cheltuit în proporţie de 60%
-Anunţul privind închiderea centrului de detenţie de la Guantanamo
-Salvarea industriei automobilistice a SUA
-Proiectul privind cercetările cu celule stem
-Reducerea numărului soldaţilor din Irak şi concentrarea asupra războiului din Afganistan.

Reforme aşteptate

-Reforma sănătăţii, care să micşoreze costul asigurărilor
-Realizarea unei noi politici în Afganistan
-Un proiect privind energia şi schimbările de climă
-Închiderea efectivă a închisorii de la Guantanamo
-Reforma sistemului financiar şi rezolvarea deficitului uriaş
-Rezolvarea mai multor probleme majore legate de securitate, între care Coreea de Nord, Iranul şi Orientul Mijlociu