Un diplomat veteran explică de ce summitul Trump-Putin care urmează să aibă loc este amatoristic și motivat politic
0Un summit organizat în grabă între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin urmează să aibă loc pe 15 august, în Alaska. Subiectul principal: un posibil acord de pace între Rusia și Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu va participa, decât dacă nu intervine o schimbare de ultim moment.
Pentru a înțelege implicațiile acestei întâlniri neobișnuite, redactorul de politică al publicației The Conversation, Naomi Schalit, a discutat cu Donald Heflin, fost diplomat de carieră și în prezent cadru didactic la Fletcher School din cadrul Universității Tufts. Heflin consideră că summitul va produce, cel mai probabil, „o fotografie și un comunicat”, dar nu un acord de pace sustenabil.
Cum se încheie, de regulă, un război?
„Războaiele se termină, de obicei, din trei motive,” explică Heflin. „Primul – ambele părți ajung la epuizare și aleg calea păcii. Al doilea – una dintre părți cedează și își exprimă disponibilitatea de a negocia. Iar al treilea – când o forță externă intervine și impune o soluție. Asta am văzut de mai multe ori în Orientul Mijlociu.”
În cazul conflictului dintre Rusia și Ucraina, niciuna dintre părți nu pare dispusă să cedeze teritorii sau să se așeze la masa negocierilor în mod serios, spune Heflin. În acest context, rolul pe care îl joacă administrația Trump pare să fie cel de al treilea tip – o putere externă care încearcă să forțeze o soluție.
Totuși, avertizează el, „Rusia nu este o țară mică din Orientul Mijlociu. Este o fostă superputere, cu arsenal nuclear și o armată semnificativă. Poate SUA să-și impună voința asupra Rusiei? Mă îndoiesc.”
Cum se înscrie această întâlnire în istoria negocierilor de pace?
Heflin invocă o paralelă istorică: Conferința de la München din 1938, când Marea Britanie a negociat cu Germania nazistă. Deși subliniază că nu dorește să compare direct situația actuală cu regimul lui Hitler, similitudinile diplomatice sunt greu de ignorat.
„În 1938, Germania a pretins că minoritatea germană din Cehoslovacia era discriminată și a cerut anexarea teritoriilor în care aceștia locuiau. Cehoslovacia nu a fost invitată la discuții. Marea Britanie și Franța au acceptat cererile Germaniei, oferindu-i garanții de securitate vagi. Rezultatul? Germania a invadat restul Cehoslovaciei și apoi Polonia. Așa a început Al Doilea Război Mondial.”
„Și acum, Ucraina nu este la masă. Iar lecțiile trecutului ne arată că un acord încheiat fără participarea directă a celor afectați este puțin probabil să reziste.”
Cât de pregătită este echipa americană?
Potrivit lui Heflin, negocierile serioase necesită expertiză și o pregătire minuțioasă.
„În mod obișnuit, liderii politici stabilesc obiectivul, iar specialiștii din diplomație și apărare pun în aplicare strategia: discută, stabilesc detalii, elaborează hărți și cifre concrete. Aici, toate acestea lipsesc.”
El avertizează că, în prezent, aparatul de securitate națională al SUA este condus de o „echipă B” – o combinație de oficiali fără experiență și lipsiți de sprijinul diplomaților de carieră, mulți dintre care au fost înlăturați sau au demisionat după instalarea noii administrații.
Ce înseamnă asta pentru summitul din Alaska?
„Două mari puteri nu organizează întâlniri de acest tip cu doar câteva zile înainte, decât în cazul unui eveniment major,” afirmă Heflin. „Lipsa de pregătire, de consultări cu aliații europeni sau cu Ucraina, indică un proces neprofesionist.”
În opinia sa, summitul este mai degrabă un eveniment politic, menit să genereze o imagine – și nu un rezultat diplomatic solid.
Se poate aplica un eventual acord?
„Este greu de spus,” recunoaște Heflin. „Ucraina a primit garanții de securitate în 1994, când a renunțat la armele nucleare. I s-a promis că nu va fi invadată. Și totuși, acest lucru s-a întâmplat – în 2014 și în 2022. Occidentul nu a intervenit decisiv.”
Rămân întrebări esențiale: va ceda Rusia Crimeea? Cel mai probabil, nu. Va ceda Ucraina teritoriile ocupate? Tot nu. Astfel, premisele pentru o înțelegere reală rămân incerte.
Ce spun diplomații?
Heflin încheie cu un mesaj clar: „Diplomații cu experiență consideră această întâlnire ca fiind lipsită de substanță, cu șanse reduse de a produce rezultate reale și aplicabile. Vom vedea o fotografie cu Trump și Putin strângându-și mâinile, poate un comunicat ambiguu, dar nu un acord care să pună capăt războiului.”
Se încarcă comentariile...
