SUA ar putea trimite contractori militari privați în Ucraina. Liniile generale ale garanțiilor de securitate propuse de Europa

Donald Trump poartă discuții cu aliații europeni cu privire la opțiunea de a trimite contractori privați în Ucraina, ca parte a unui plan de pace pe termen lung care să cuprindă mai multe tipuri de garanții de securitate. Acestea ar fi desfășurate pentru a proteja interesele SUA în această țară, relatează The Telegraph.

FOTO AFP

Misiunea acestor contractori ar fi să construiască fortificații pentru reconstrucția apărării frontului, construirea de noi baze militare și protejarea afacerilor americane. Prezența acestor contractori privați înarmați ar acționa ca factor de descurajare  de la încălcarea unui eventual armistițiu.

Țările europene din așa-numită coaliție a celor doritori lucrează la elaborarea detaliilor pentru a furniza mai multe tipuri de garanții de securitate pentru Ucraina printre care poliția aeriană, instruirea armatei ucrainene și misiuni navale la Marea Neagră.

The Telegraph a conturat o posibilă misiune de monitorizare a păcii condusă de Europa, după intervievarea a peste zece oficiali occidentali.

Contractori militari privați în Ucraina

Fortificațiile și bazele din apropiere de prima linie ar putea fi construite de contractori militari privați americani, așa cum SUA au procedat în Irak și Afganistan.

Desfășurarea lor ar însemna că SUA ar avea o miză în acordul de pace, sporind simultan efectul de descurajare împotriva unui atac rusesc de teama represaliilor americane, au declarat mai multe surse.

Scenariul a fost adus în discuție prima dată la semnarea acordului între Washington și Kiev pentru extragerea resurselor de minerale și pământuri rare ale Ucrainei.

Întărirea granițelor

Ca parte a strategiei pentru prevenirea unui alt război, o componentă majoră este refacerea forțelor armate ale Ucrainei ca formă de descurajare.

Formațiunile ucrainene ar urma să apere o frontieră consolidată pe linia frontului și ar urma să fie reînarmate și antrenate de aliații europeni ai NATO.

În acest scop, s-ar putea folosi mecanismele deja disponibile, precum achizițiile de arme americane de către țări europene, dar și unele noi.

Crearea unei zone-tampon

Unele țări europene au avansat propunerea unei zone tampon demilitarizate între forțele ucrainene și cele ruse.

Aceasta ar putea fi patrulată de forțe de menținere a păcii sau de observatori, o variantă susținută și de Moscova.

În acest sens, Trump ar fi sugerat desfășurarea de trupe chineze ca forțe de menținere a păcii în timpul întâlnirii sale cu liderii europeni, potrivit Financial Times.

Lansată inițial de Putin, propunerea s-a confruntat cu opoziția Europei și a fost respinsă anterior de Zelenski din cauza sprijinului acordat de Beijing efortului de război al Rusiei. 

Răspunzând la relatările Politico privind perspectiva unei zone tampon, Volodimir Zelenski a respins ideea, motivând că rușii ar avea opțiunea de a se retrage pentru a permite o distanță mai mare între forțe.

Forță de reasigurare

Aceasta ar fi formată din trupe europene și ar putea fi staționată mai adânc în Ucraina pentru a crea o a treia linie de apărare și a adăuga un nou strat de descurajare pentru o nouă invazie.

Printre țările care s-ar putea alătura acestei forțe se numără Marea Britanie, Franța, Germania, Belgia, precum și națiunile baltice, nordice și scandinave.

Dacă însă inițial se discuta despre o forță de 30.000 de soldați, aceasta ar fi fost redusă din cauza lipsei de resurse și a îngrijorărilor că ar putea fi considerată „prea puternică” de Moscova, a declarat o sursă.

Supraveghere aeriană

O formă de garanție de securitate ar fi și introducerea unei unei zone de interdicție aeriană, care ar fi implementată în etape - mai întâi în vestul țării și acoperind treptat întregul spațiu aerian.

Astfel, inițial ar exista patrule cu avioane de vânătoare occidentale și sisteme de apărare aeriană terestre, permițând deschiderea aeroportului Liov și altor aeroporturi din vestul țării. Pe măsură ce încrederea că Rusia va respecta acordurile de încetare a focului va crește, misiunea va fi extinsă spre est, către Kiev și alte orașe.

Deschiderea spațiului de zbor pentru aviația comercială ar ajuta economia afectată de război și ar da un impuls investițiilor. 

Grupul operativ al Mării Negre

Planul ar fi ca Turcia să conducă o misiune navală în Marea Neagră, care ar fi menită să securizeze rutele maritime comerciale.

Națiunile de la Marea Neagră, Bulgaria și România, ar urma să contribuie și la eforturile de deminare a apelor. 

România a achiziționat nave din Turcia pe măsură ce se pregătește să joace un rol mai important în regiune, scrie The Telegraph. 

Turcia a blocat accesul la Marea Neagră pentru navele rusești, dar și pentru noile nave promise Ucrainei de aliații occidentali, în încercarea de a dezamorsa conflictul din zonă.

Sprijinul SUA

Sprijinul logistic al SUA eventualitatea unei desfășurări europene este considerat o condiție prealabilă pentru orice garanțiile de securitate viabile.

Oficialii europeni apreciază că Washingtonul s-a arătat deschis la solicitările de asistență sub forma unor aeronave americane de transport greu pentru  a muta echipamente și trupe către Ucraina. Asta ar contribui și la menținerea fluxului de arme occidentale către Ucraina.

Comandă și control 

Europa nu are experiență în coordonarea misiunilor militare majore, care a fost lăsată în principal în seama generalilor americani.

Astfel, oficialii europeni și americani au discutat despre posibilitatea ca un comandant militar american să supravegheze toate desfășurările de trupe din cadrul planului de pace. Generalul american Alexus Grynkewich, comandantul suprem al NATO, ar fi luat în calcul pentru un astfel rol, în cazul în care ideea primește undă verde de la Trump

Într-un asemenea scenariu, coaliția va beneficia de planuri predefinite de apărare a continentului împotriva unei invazii rusești și de o susținere suplimentară din partea SUA pentru orice garanții de securitate.

Principala solicitare din partea guvernelor europene este ca SUA să staționeze eventual avioane de vânătoare și rachete în țările vecine, Polonia sau România.

„Perspectiva unui răspuns militar american este complet diferită de un răspuns european”, a declarat o sursă.