Imagini din satelit arată că forțele SUA sunt tot mai aproape de coasta Venezuelei
0Imagini din satelit arată o navă militară americană la mai puțin de 200 km de coasta Venezuelei, în timp ce forțele SUA intensifică desfășurarea în Caraibe și Pacificul de Est. Manevrele au stârnit îngrijorări că Washingtonul ar putea pregăti lovituri împotriva unor ținte militare venezuelene fără aprobarea Congresului.
Marina americană, sub comanda US Southern Command, a desfășurat exerciții cu foc real de pe o navă de asalt amfibie în apropierea coastelor Venezuelei. Sky News a verificat imagini prin satelit care arată poziția navei USS Iwo Jima, aflată la mai puțin de 200 km de țărm, în timpul manevrelor. Nava, parte a forțelor expediționare americane, poate lansa operațiuni amfibii și a fost observată însoțită de două distrugătoare la circa 20 km una de cealaltă.
Un exercițiu cu „live fire” folosește muniție reală, nu gloanțe de antrenament, pentru a pregăti trupele în scenarii cât mai apropiate de cele de luptă.
Mesaje oficiale și justificări publice
Pe 24 octombrie, președintele Donald Trump a declarat: „Drogurile care vin pe mare reprezintă doar 5% din cât erau anul trecut, așa că acum vin pe uscat – și chiar și cei de pe uscat sunt îngrijorați, pentru că le-am spus că urmează să ne ocupăm și de asta”.
Anunțuri și postări pe Truth Social și X ale lui Trump și ale secretarului american al războiului Pete Hegseth menționează 61 de persoane ucise în atacurile asupra unor ambarcațiuni, de la primul atac anunțat pe 2 septembrie.
Sean Parnell, asistent al Secretarului Apărării pentru Afaceri Publice, a afirmat într-o postare pe X, pe 24 octombrie, că forțele americane vor „îmbunătăți și extinde capacitățile existente pentru a întrerupe traficul de droguri și pentru a slăbi și destructura organizațiile criminale transnaționale”.
Până în prezent nu există dovezi publice care să confirme că bărcile vizate erau implicate în trafic de droguri, autoritățile susțin însă că urmăresc rețelele de trafic.
Amplificarea prezenței navale
Desfășurarea include și mutarea portavionului USS Gerald R. Ford spre Caraibe, însoțit de trei distrugătoare. Potrivit fostului colonel american Mark Cancian, consilier superior în domeniul apărării la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), mutarea este una majoră: „Statele Unite au doar 11 portavioane, iar trei sunt pe mare în același timp. Așadar, mutarea unuia în Caraibe este o decizie semnificativă. Face două lucruri: pune mai multă presiune pe regimul Maduro și aduce o forță de luptă uriașă în regiune”.
Cancian a descris portavionul Gerald R. Ford drept un atu de tipul „folosește-l sau pierde-l”: „Este atât de puternic și de rar, încât alți comandanți regionali vor dori să folosească grupul de luptă”. El a adăugat că, odată cu sosirea portavionului în Caraibe, administrația americană va trebui să ia o decizie: „Dacă administrația dorește să lanseze atacuri, sosirea portavionului Ford va deschide acea fereastră pentru aceste lovituri”.
Prezența navală a crescut semnificativ: aproximativ 14% din flota Marinei americane urma să fie concentrată în Caraibe, potrivit relatărilor.
Întrebări despre ținte și eficiența portavionului
Wall Street Journal a relatat pe 30 octombrie că oficiali americani au identificat ținte în Venezuela, printre care facilități militare folosite pentru contrabandă cu droguri. Nick Brown, director la compania de informații de apărare Janes, a explicat pentru Sky News că „Gerald R. Ford este cel mai nou portavion al marinei SUA și cea mai mare navă de război aflată în serviciu”, având 4.805 membri ai echipajului și o gamă completă de bombe, rachete și proiectile de mare precizie, „capabile să lovească o varietate de ținte tactice și strategice”.
Totuși, Cancian susține că portavionul nu este potrivit pentru lupta împotriva traficului de droguri: „Nu este un mijloc eficient pentru combaterea traficului de droguri. Avioanele de atac sunt foarte puternice, dar se deplasează prea rapid pentru a identifica ambarcațiuni mici. Există câteva elicoptere care ar putea ajuta, dar portavionul este conceput mai degrabă pentru atacuri împotriva forțelor militare inamice sau a țintelor de pe uscat”. El a adăugat: „Avioanele de atac zboară cu 800-900 km/h, deci este foarte greu să vezi o barcă mică și să o identifici corect”.
Presiune aeriană în creștere
Pe lângă forțele navale, datele de urmărire a zborurilor indică o activitate aeriană intensificată: au fost raportate patrule ale bombardierelor B-1 și B-52 în largul coastelor Venezuelei. Date din 27 octombrie au arătat două bombardiere B-1B zburând peste Caraibe, iar pe 30 octombrie au fost observate trei B-52 plecând din Jacksonville și Shreveport, survolând regiunea câteva ore înainte de a reveni la baze.
Critici și focarele operaționale
Unii analiști au criticat faptul că US Southern Command s-a concentrat pe ținte din Marea Caraibilor, în locul Pacificului de Est, unde trece o mare parte a traficului de droguri către SUA. Cancian a explicat: „O mare parte din traficul de droguri către Statele Unite vine pe ruta Pacificului… așa că este curios faptul că nu se pune accent pe acea zonă”.
Comandamentul Sudic al SUA s-a apărat, scriind într-o postare pe X pe 28 octombrie: „Departamentul a petrecut peste două decenii apărând alte țări. Acum ne apărăm propria țară. Acești narco-teroriști au ucis mai mulți americani decât Al-Qaeda și vor fi tratați la fel. Îi vom urmări, le vom destrăma rețelele și apoi îi vom vâna și elimina”.
Din 21 octombrie, SUA au efectuat șapte lovituri asupra așa-numitelor „bărci ale traficanților de droguri” în Pacificul de Est. Pe 28 octombrie, Hegseth a anunțat că 14 persoane au fost ucise în patru atacuri realizate cu o zi înainte.
Se încarcă comentariile...
