Analiză Două industrii ar trebui să modeleze viitorul Americii. Una prosperă, cealaltă stagnează

În economia Statelor Unite se conturează o discrepanță tot mai mare între două sectoare considerate esențiale pentru viitorul țării: inteligența artificială și producția industrială.

AI cunoaște o expansiune fără precedent/ FOTO:Arhiva

Ambele domenii au fost promovate de administrațiile succesive de la Washington drept priorități strategice. Președintele Donald Trump a declarat anul acesta că va face „tot ce este necesar pentru ca America să conducă lumea în domeniul inteligenței artificiale”, în timp ce revitalizarea industriei manufacturiere rămâne una dintre principalele sale promisiuni.

Însă, în timp ce AI cunoaște o expansiune fără precedent, industria manufacturieră intră într-o perioadă de scădere tot mai accentuată, scrie The Washington Post.

„Avem o lume a software-ului și serviciilor care accelerează, devenind aproape o obsesie culturală, în timp ce producția rămâne stagnantă sau chiar în declin”, a explicat Mark Muro, cercetător senior la Brookings Institution. „Boomul AI ascunde, într-un fel, alte părți ale economiei care nu funcționează la fel de bine.”

Producția scade, în pofida protecționismului comercial

Administrația Trump a extins utilizarea tarifelor vamale pentru a proteja producătorii americani de competiția externă — o continuare a eforturilor începute în mandatul Biden, când s-au investit zeci de miliarde de dolari în fabricarea de semiconductori.

Cu toate acestea, potrivit Biroului de Statistică a Muncii, sectorul manufacturier a pierdut aproximativ 38.000 de locuri de muncă de la începutul anului.

În același timp, investițiile în fabrici au scăzut cu circa 6% în ultimul an, marcând prima contracție din 2021, potrivit Biroului de Analiză Economică. Numărul de angajați din industrie, care în 1979 atingea 19,5 milioane, este acum sub 13 milioane.

Economiștii spun că tarifele au avut efecte mixte: protejarea unor sectoare precum oțelul și aluminiul a fost compensată negativ de costurile mai mari pentru industriile dependente de aceste materiale.

„Câștigurile de locuri de muncă obținute prin protejarea unor sectoare au fost depășite de pierderile cauzate de scumpirea materiilor prime”, afirmă Meagan Martin-Schoenberger, economist principal la KPMG.

Marile companii, precum General Motors, Caterpillar și John Deere, au raportat miliarde de dolari în costuri suplimentare legate de tarife. În al doilea trimestru al lui 2025, profitul producătorilor auto americani a scăzut la cel mai redus nivel de după pandemia de COVID-19.

Boom-ul inteligenței artificiale

Contrastul cu industria AI este evident. Valurile de investiții în inteligența artificială au ridicat evaluările companiilor de tehnologie la trilioane de dolari, iar cererea pentru microcipuri, sisteme de răcire și centre de date a explodat.

Investițiile în infrastructura digitală au crescut cu 37% în prima jumătate a anului 2025 față de aceeași perioadă din 2024, în timp ce construcțiile de fabrici tradiționale au scăzut cu 3%.

Cheltuielile pentru echipamente informatice – esențiale pentru procesarea datelor și serviciile cloud – au crescut cu peste 45% față de anul precedent, în timp ce investițiile în utilaje industriale aproape că nu s-au mișcat.

Importurile de servere, cipuri și sisteme de alimentare au crescut cu 64% de la începutul anului, potrivit unei analize a Washington Post bazate pe datele Biroului de Statistică a Comerțului.

O creștere fără locuri de muncă

Deși investițiile masive în AI stimulează economia, ele generează mult mai puține locuri de muncă decât valurile industriale din trecut.

„Acest boom al investițiilor în AI va crea probabil mai puține slujbe, mai ales pentru muncitorii necalificați, decât valurile anterioare de infrastructură”, spune Stephanie Aliaga, strateg de piață globală la JPMorgan.

Centrele de date, care stau la baza dezvoltării AI, sunt un exemplu: construcția lor necesită sute de muncitori, dar odată finalizate, acestea funcționează cu doar câteva sute de angajați.

„O fabrică auto tradițională ar putea angaja mii de oameni pe aceeași suprafață”, explică Stephen Ezell, vicepreședinte al Information Technology and Innovation Foundation.

În schimb, AI-ul are potențialul de a stimula crearea de locuri de muncă indirecte, prin inovațiile tehnologice pe care le susține.

Riscul unei economii dezechilibrate

Unii economiști avertizează că dependența excesivă de AI ar putea crea vulnerabilități. „Dacă boomul investițiilor în inteligență artificială s-ar prăbuși, am vedea un impact semnificativ asupra creșterii economice”, spune Oliver Allen, economist principal la Pantheon Macroeconomics.

Michael Strain, de la American Enterprise Institute, crede că inteligența artificială va aduce beneficii economice pe termen lung, dar în prezent efectul ei asupra productivității este negativ. „Probabil că AI reduce productivitatea acum, pentru că absoarbe resurse, dar nu generează încă venituri pe măsură”, afirmă el.

O Americă cu două viteze

În timp ce fabricile tradiționale pierd teren, investițiile în infrastructura digitală avansează rapid.

„Dominanța industrială a Americii nu s-a construit peste noapte și nici nu s-a pierdut peste noapte”, spune Kush Desai, purtător de cuvânt al Casei Albe. „Este rezultatul a decenii de politici publice — unele inspirate, altele mai puțin.”

Cu toate acestea, discrepanța dintre haldele de beton și serverele strălucitoare ale centrelor de date pare tot mai clară: inteligența artificială înflorește, iar producția americană clasică se stinge lent.