Demersurile lui Trump în Groenlanda lovesc China. Expert: „Resursele de acolo sunt vitale și pentru NATO. Chinezii au monopol”

Experta în securitate Iulia Joja observă primele neconcordanțe între discursul izolaționist al lui Trump și demersurile legate de Groenlanda și Canalul Panama. „Problema este modul de abordare, însă pe fond, are dreptate. Numitorul comun al celor două solicitări este China”, spune ea.

Donald Trump atacă China prin Groenlanda. FOTO: Gabriel Silva/US Army

Donald Trump a promis în campania electorală o politică izolaționistă, în cadrul căreia SUA va investi mai puțin în străinătate și se va concentra pe problemele interne. De asemenea, președintele SUA și-a stabilit drept adversar în politica externă China. Primele demersuri pe care le-a făcut vis-a-vis de politica externă par a fi în contradicție cu aceste promisiuni electorale.

Pe de o parte, Trump a declarat că vrea să cumpere Groenlanda și să obțină controlul asupra Canalului Panama, iar pe de altă parte, în loc de o abordare directă anti-China, el a ales să facă declarații belicoase la adresa unor aliați precum Danemarca, Canada și a unor țări mici precum Panama.

Experta în Securitate Europeană și Studii Europene la Universitatea George Washington şi Universitatea Georgetown, Iulia Joja interpretează declarațiile președintelui SUA, Donald Trump, cu privire la Groenlanda și Canalul Panama ca pe o etapă într-un proces de negociere în care solicitările sunt maximizate cu scopul de a obține cât mai mult.

„Discuția, poate cea mai relevantă, pentru spațiul transatlantic este cea referitoare la Groenlanda. Aici merită amintit faptul că Trump nu este primul președinte care pune pe masă această posibilitate. Președintele Truman a avut această inițiativă, dar și Trump, în primul său mandat, a pus pe masă această posibilitate”, susține specialista.

Joja arată că există deja o neconcordanță între campania electorală a lui Trump și demersurile făcute: „El a venit la putere cu o campanie izolaționistă, în care spunea că Statele Unite ar trebui să investească mai puțin în străinătate și acum, adoptă o politică agresivă, expansionistă. Acesta este primul aspect problematic ce ține de continuitate politică.”

Al doilea aspect problematic este, conform specialistei, legat de destinatarii acestor solicitări ale președintelui SUA: „aceste solicitări sunt îndreptate către aliați și state democratice respectiv țări mici. Noi ne așteptam, și așa ar fi corect, ca problema principală a Statelor Unite să fie China și că atunci vom vedea o retorică mai asertivă în raport cu China.”

Numitorul comun - China

Totuși, Joja susține că numitorul comun al celor două solicitări privind Groenlanda și Canalul Panama este China. Canada este o problemă separată.

„China este prezentă în atât în Canalul Panama cât și în afacerile cu Panama, dar și în Groenlanda. China investește de 10 ani în Groenlanda, care deține niște resurse extrem de importante, metale rare, care sunt vitale pentru Alianța Transatlantică, nu numai pentru Statele Unite. Cu resursele care se găsesc în puținele locuri din lume, inclusiv în Groenlanda, se produc inclusiv anumite componente pentru avioanele de luptă F-35 pe care România vrea să le cumpere, dar și alte echipamente tehnologice extrem de performante.”

Conform unui studiu geologic american, Groenlanda are cel mai mare zăcământ nedezvoltat de metale rare din lume.

„Metalele rare sunt un set de 17 metale grele moi, cum ar fi neodimul și scandiul, care sunt folosite în fabricarea smartphone-urilor, laserelor, mașinilor electrice, turbinelor eoliene și hardware-ului militar, cum ar fi avionul de luptă F-35 ”, arată sursa citată.

Financial Times a precizat că avioanele de luptă F-35, produse de Lockheed Martin, se bazează în mare măsură pe metale rare pentru componente critice, cum ar fi sistemele electrice de alimentare și magneții.   

China controlează resursele de metale rare

În acest context, China deține circa 70 % din resursele de metale rare din lume și realizează 90% din procesarea acestora, deținând exploatări chiar și în Groenlanda.

„În acest moment China, pentru că atât Statele Unite, cât și Europa au lăsat să se întâmple acest lucru, deține aproape un monopol asupra metalelor rare din lume. Groenlanda este un spațiu occidental și atunci într-adevăr trebuie să dezvoltăm la nivel transatlantic o politică mai bună de explorare și exploatare a resurselor de care noi avem nevoie și pentru competiția strategică cu China, de care nu putem să scăpăm. Și Europa are nevoie de aceste resurse”, susține Joja.

În ceea ce privește traficul maritim, Joja susține că „Statele Unite și administrația Trump au dreptate să se uite la Canalul Panama, de care depinde exportul și importul din Statele Unite, cu îngrijorare în raport cu actori precum China.”

Meritele mandatului Trump 1 în Europa

Experta susține că problema legată de declarațiile privind Groenlanda și Canalul Panama a fost abordarea lui Trump în legătură cu aceste probleme. „Nu așa îți tratezi aliații, state mici, state democratice, dar, pe de altă parte, Donald Trump nu este un politician tradițional, nu suntem obișnuiți cu asemenea lucruri, însă sunt probleme reale, extrem de importante. Sunt probleme de care nici măcar nu suntem conștienți când vine vorba despre resurse de care, din nou, nu doar Statele Unite au nevoie, ci și noi, europenii, avem nevoie și pe care trebuie să ni le asigurăm și să ni le protejăm într-un mod mai bun.”

Experta a susținut că în acest context trebuie recunoscute meritele administrației Trump 1 pentru că au stabilit drept prioritate numărul 1competiția strategică cu China în Europa.

„Dacă nu erau Statele Unite, noi deveneam și mai dependenți de China. China care, sigur, vrea să facă bani cu Europa, dar nu ne vrea binele, nu este un stat democratic, are activități de spionaj împotriva noastră, a atacat Uniunea Europeană cu atacuri cibernetice în momentul în care eram cel mai vulnerabili la începutul pandemiei. Problemele pe care le avea UE cu China, de multe ori am încercat să le împingem sub preș, însă aici trebuie să dăm credit administrației Trump 1, care a împins foarte mult această problemă legată de China, fie că e vorba de 5G, fie că e vorba de alte dosare și cumva ne-a ajutat într-o anumită măsură să ne deschidem ochii cu privire la China”, a concluzionat experta.